Linkuri accesibilitate

În 1989, reprezentanţii bisericii din Sibiu au şantajat organizatorii congresului evanghelic din Berlin obținînd renunțarea la organizarea Forumului România.

În mass-media germană continuă să apară materiale legate de operaţiunile fostei Securităţi din România ceauşistă. Astfel, televiziunea publică a transmis duminică o relatare despre colaborarea cu Securitatea a poetului Oskar Pastior, din biografia căruia s-a inspirat Herta Müller cînd a scris romanul „Leagănul respiraţiei“. Tema a fost abordată şi în ultimul număr al revistei „Der Spiegel“ (nr. 3, 2011) care se opreşte asupra diferitelor puncte de vedere în ceea ce priveşte necesitatea reconsiderării trecutului comunist, utilizîndu-se în acest scop documentele poliţiei politice, administrate azi de către CNSAS.

Interesul mare al publicaţiilor din Germania pentru subiectul Securitate, susţine „Der Spiegel“, l-a stîrnit şi faptul că Herta Müller a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură. Este o explicaţie, dar nu e singura.

Herta Mueller
Imediat după ce s-a aflat că autoarea a fost distinsă cu Nobelul, Herta Müller a mai primit, în noiembrie 2009, şi premiul „Franz Werfel“. La festivitatea de înmînare a premiului, ea a ţinut o cuvîntare în care a atras atenţia asupra colaborării Bisericii Evanghelice din România cu autorităţile comuniste. (A nu se confunda Biserica Evanghelică [CA] - adică Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România [Ecclesia Dei Nationis Saxonicae in Transsilvania] - cu sediul la Sibiu - cu ramura independentă înrudită, maghiaro-slovacă, Biserica Evanghelică Lutherană din România cu sediul la Cluj.)

Ea s-a oprit atunci asupra unui incident, în care fusese implicată Biserica Evanghelică din România, referindu-se la presiunile exercitate asupra organizatorilor congresului evanghelic (Kirchentag) din Berlinul Occidental, la care urma să participe, între 2 şi 14 iunie 1989, împreună cu scriitorul Richard Wagner.

Reprezentanţii bisericii din Sibiu au şantajat atunci organizatorii congresului cu îngheţarea relaţiilor dintre Biserica evanghelică din Germania Occidentală şi cea din România, dacă permit Hertei Müller să ia cuvîntul în cadrul unei întîlniri publice. (În limbajul ultimativ al Securităţii transmis către organizatorii germani, asta suna aşa: „Dacă [...] „Forumul România” nu va fi scos din programul manifestărilor, cei doi delegaţi invitaţi ai Bisericii evanghelice din ţară nu vor mai participa. Cf. ACNSAS, D 13381, vol. 45, f. 212).

Amănunte despre congres a aflat Securitatea de la colaboratorul conspirat sub numele de „Breban“. Acesta făcea parte din structurile de conducere ale bisericii. Într-un raport trimis colonelului Gheorghe Raţiu, şeful Direcţiei 1 din Bucureşti, Securitatea din Sibiu vorbeşte despre „intenţia unor elemente ostile“ „de a include în programul manifestărilor [...] un aşa zis FORUM ROMÂNIA, cu caracter pronunţat anti-românesc“ (cf. ACNSAS, D 13381, vol. 45, f. 210.)

Securitatea pune la punct un plan complex de măsuri pentru a contracara acţiunea care ar fi blamat regimul ceauşist de le Bucureşti. Organizatorii primiseră atunci şi din partea ambasadei române din Bonn o scrisoare, în care s-a insistat asupra contramandării invitaţiei adresate celor doi scriitori, Herta Müller şi Richard Wagner.

Semnificativ însă a fost ceea ce Securitatea descrie în felul următor: „astfel, la iniţiativa episcopului ALBERT KLEIN, şi cu participarea curatorului general HANS HERMANNSTÄDTER, vicarului episcopesc Dr. CHRISTOPH KLEIN, secretarului general al Bisericii evanghelice HANS GERALD BINDER, decanului Institutului teologic protestant Dr. HERMANN PITTERS şi a prof. Dr. PAUL PHILIPPI de la acest institut, a fost elaborată o notă telefonică, transmisă de ALBERT KLEIN episcopului JOACHIM HEUBACH din R.F.G., cu rugămintea de a fi înregistrată pe bandă de destinatar.“ (Cf. ACNSAS, D 13381, vol. 45, f. 211.)

În ultimă instanţă, cei care au organizat amintitul congres în urmă cu 21 de ani, au dat curs insistenţelor inspirate de către Securitate, precum rezultă acum foarte limpede din documentele de la CNSAS.

Operaţiunea din 1989 a reuşit şi a fost înregistrată ca atare şi de către Securitate. Fără aportul activ al unor colaboratori neoficiali ca „Breban“ poliţia secretă nu ar fi reuşit să manipuleze o manifestare occidentală.

În ce proporţie a fost subminată Biserica Evanghelică de către clerici care au acceptat să lucreze pentru Securitate, este greu de spus. Dintr-o listă nominală a preoţilor din „consistoriul districtual evanghelic Braşov“ se poate deduce proporţia acestei subversiuni informative. Din 34 de preoţi cuprinşi în 1978 într-un tabel al Securităţii, 10 erau în solda poliţiei politice. (ACNSAS, D 13381, vol. 7, ff. 98-102.)
XS
SM
MD
LG