Linkuri accesibilitate

Cei 20 de ani ai tranziţiei m-au călit, m-au învăţat să suport cu stoicism inconvenientele; da, e greu fără hrişculiţa cu lapte.


Ce viaţă a mai fost pînă nu demult! Puteai să te trezeşti dimineaţa, să-ţi prepari o hrişculiţă cu lapte delicioasă şi să te simţi mai puternic în faţa problemelor existenţiale. Acum nu mai poţi pentru că hrişculiţa a dispărut cu desăvîrşire de pe rafturile magazinelor. Cel puţin la Botanica de jos eu unul n-o mai pot găsi.

Vînzătoarele, cărora le cer o explicaţie, înalţă din umeri şi se fac că nu ştiu nimic. Dar pensionarul Veniamin Aleksandrovici din scara vecină are o supoziţie: „Să ştiţi, Iulian, că hrişcă este cîtă frunză şi iarbă. Doar că negustorii şmecheri o ţin în depozite şi nu vor s-o vîndă. Nu le-a convenit că guvernul i-a amendat atunci cînd au scumpit-o peste măsură!” Asta e prespunerea lui Veniamin Aleksandrovici care e foarte supărat pe aceşti comercianţi.

Pe mine mă nedumereşte altceva. Vasăzică, despre virtuala ieftinire a medicamentelor vorbim pînă la saţietate. Şi despre faptul că la Făleşti pîinea s-a scumpit cu 25 de bani pentru o zi tot discutăm cu însufleţire. Ca şi despre scumpirea motorinei şi benzinei. Dar despre dispariţia unui produs alimentar – hrişca – nu vrem să discutăm. Or absenţa hrişcăi mi se pare un subiect nu mai puţin interesant decît scumpirea franzelelor cu 25 de bani.

Altminteri, sînt trist, dar nu foarte supărat pe comercianţii care se presupune că au dosit hrişca. Cei 20 de ani ai tranziţiei m-au călit, m-au învăţat să suport cu stoicism inconvenientele. Da, e greu fără hrişculiţa cu lapte. Dar, la rigoare, se poate trăi şi fără ea. Pîine deocamdată avem. Aşa că vom supravieţui!
XS
SM
MD
LG