Uniunea Europeană dezbate o posibilă înăsprire a politicii faţă de regimul de la Minsk, din cauza persecuţiilor îndreptate împotriva opoziţiei. Zeci de politicieni şi activişti beloruşi rămân în închisoare după protestele de pe 19 decembrie faţă de realegerea preşedintelui Aliaksandr Lukashenka pentru un nou mandat. Miniştrii de externe ai Uniunii Europene urmează să decidă pe 31 ianuarie cum să procedeze în relaţia cu Minskul, dar în Parlamentul European dezbaterile au început deja. Alexandru Eftode:
Uniunea Europeană îşi îmblânzise politica faţă de regimul de la Minsk în 2008, calculând că îl poate convinge în felul acesta pe Aliaksandr Lukashenka să respecte drepturile omului şi să facă reforme democratice.
Dar acum se gândeşte să reintroducă interdicţiile de vize împotriva demnitarilor beloruşi şi alte sancţiuni. Comisarul european pentru extindere, Stefan Fuele a declarat miercuri că sancţiunile nu trebuie să se răsfrângă asupra societăţii beloruse în întregime. Fuele a spus că Uniunea Europeană are nevoie de o atitudine echilibrată, anume o deschidere mai mare faţă de societatea civilă şi cetăţenii beloruşi şi măsuri aspre împotriva autorităţilor de la Minsk.
Comisarul pentru extindere a făcut declaraţia la audieri organizate miercuri de comitetul pentru afaceri externe al Parlamentului European. Corespondenţii Europei Libere la Bruxelles relatează că au fost audiaţi mai mulţi activişti şi politicieni beloruşi care au scăpat de arestările operate de autorităţile de la Minsk după alegerile prezidenţiale din 19 decembrie şi protestele care au urmat.
Preşedintela Parlamentului European, Jerzy Buzek a spus că regimul de la Minsk este lipsit de legitimitate democratică.
Buzek a spus că prima prioritate a Uniunii Europene este să le ceară autorităţilor beloruse eliberarea tuturor celor care mai rămân în închisoare şi să renunţe la acuzaţiile grave împotriva a 31 de activişti ai opoziţiei.
Printre aceştia se numără patru contracandidaţi ai preşedintelui Lukaşenka. Fiica unuia dintre ei, Eva Nyaklyaeva a declarat la audierile din Parlamentul European că Bruxelles-ul deţine cheia de la celula tatălui său.
Unii europarlamentari au propus ca sancţiunile examinate de Uniunea Europeană să includă până şi suspendarea Republicii Belarus din Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, sugestie respinsă însă de comisarul Fuele.
În lumina acestor audieri şi întâlnirilor avute cu activiştii beloruşi, precum şi cu şeful diplomaţiei de la Minsk, Serghei Martinov, şefa politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton a anunţat că noua politică europeană faţă de Republica Belarus va fi trasată de miniştrii europeni de externe pe 31 ianuarie.
Unele ţări cheie ale Uniunii Europene se gândesc serios la introducerea restricţiilor de călătorie pentru 34 de demnitari beloruşi care au fost introduse după alegerile precedente din 2006 şi suspendate în 2008. Cancelara Germaniei, Angela Merkel a declarat miercuri că sancţiunile sunt probabile. Ea a făcut declaraţia după convorbiri cu premierul italian, SIlvio Berlusconi. Dintre toţi liderii europeni, Berlusconi este principalul opozant al măsurilor aspre faţă de autorităţile de la Minsk.
