Linkuri accesibilitate

Președinția Uniunii Europene – un test pentru toleranța din Ungaria (III)


Sunt romii o problemă națională sau una a Uniunii Europene?

Editia online a saptaminalului german “Spiegel” a publicat sub semnatura lui Siobhán Dowling o serie dedicata problematicii minoritatii romilor din Europa in contextul presedintiei ungare a Uniunii Europene.


Robert Kushen, directorul Centrului European pentru Drepturile Omului, spune ca unul din obisnuitele sterotipuri legate de romi este ca acestia ar fi “regii” asistentei sociale in Europa, si ca daca cineva poate sa elimine aceasta viziune prin programe de asistenta care au impact si asupra ne-romilor asta e foarte bine

Kushen atrage insa atentia ca acest tip de abordare ignora faptul ca romii se confrunta cu probleme pe care unele din celelalte paturi sarace nu le au: prejudecatile agresive si discriminarea.

El afirma ca in Ungaria nu exista inca politici care sa elimine marginalizarea romilor, si atrage atentia ca a prezenta conditia deplorabila a romilor ca pe o problema pan-europeana ar putea determina unele tari din regiune sa se eschiveze de la responsabilitatile ce le revin pentru a aduce aceasta minoritate inapoi de la marginea societatii. In cele din urma, problema trebuie rezolvata de guvernele nationale; Uniunea Europeana poate pune la dispozitie resursele, sau poate stabili standardele, dar statele membre trebuie sa-si inteteasca eforturile, spune Robert Kushen.

Directorul de la Radio C, Tivador Fátyol, e sceptic cu privire la ce se poate realiza sub presedintia ungara a Uniunii Europene. Radio C (“C” de la “cigány”, tigan, un termen care e corect din punct de vedere politic in Ungaria) este un post de radio de la Budapesta condus in intregime de romi. Fátyol spune ca Uniunea Europeana si Ungaria au cheltuit milioane de euro in problema roma si nu s-a intimplat mare lucru. Iata de ce el nu e prea optimist ca presedintia ungara a Uniunii si promisiunile Budapestei vor schimba semnificativ lucrurile.

In afara de saracia persistenta si excluziunea sociala din ultimii ani, romii din Ungaria au avut de infruntat si un climat din ce in ce mai ostil – cu un val de discursuri pline de ura si violente indreptate impotriva lor. Fiind o minoritate vizibil saracita, ei sint tapul ispasitor perfect in vremuri de nesiguranta politica si economica. Chestiunea e un teren fertil pentru felul de politica dus de patidul de extrema dreapta al tarii, Jobbik.

Infiintat in 2003 dintr-o miscare studenteasca de dreapta, acest partid a aflat ca retorica anti-romi aduce voturi. Prima sa victorie a fost obtinuta in 2009, cind a obtinut 3 locuri in Parlamentul European. In 2010 a devenit al treilea partid in Parlamentul de la Budapesta cu 16,6 la suta dintre voturi.

La fel ca multe grupari de extrema dreapta si populiste din Europa, politicienii Jobbyk se mindresc cu vorba lor spusa pe sleau. Ádam Mirkóczki, purtatorul de cuvint al Jobbik pe probleme religioase, spune ca in ultimii 20 de ani, chestiunea tiganeasca a fost tabu, si cei de la Jobbyk sunt singurii care spun ca tiganii sint una din cele mai mari probleme ale Ungariei. Jobbik are o abordare pe doua planuri in a-i ataca pe romi: in primul rind ii acuza ca profita de pe urma asistentei sociale, apoi au o campanie de a proteja societatea de “criminalitatea tiganilor”.

Romii sint o tinta usoara. Din cauza ratei inalte a somajului in rindurile lor, si a faptului ca au mai multi copii decit restul populatiei beneficiaza de mai multa asistenta sociala decit alte grupuri.

“Nu vrem sa-i excludem, vrem sa aiba aceleasi standarde de trai ca restul societatii”, spune Mirkóczki. Cum? Simplu, adauga el: prin reducerea asistentei sociale, sau taierea ei completa. Ce nu explica insa Mirkóczki este cum aceste taieri ar putea creste nivelul de trai al unui grup saracit care se confrunta cu o puternica discriminare pe o piata muncii deja sufocata.

Jobbyk a folosit chiar "cigánybujözés", “criminalitatea tiganeasca”, ca slogan de campanie in timpul alegerilor locale din octombrie. Cind MTV, televiziunea de stat de la Budapesta, a incercat sa blocheze difuzarea spoturilor electorale Jobbik care foloseau acest slogan, justitia a ordonat difuzarea lor, facind referire la libertatea de expresie.

(Va urma)

Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu
XS
SM
MD
LG