Linkuri accesibilitate

Stepan Popovski (avocat din Tiraspol): „Eu, ca jurist, nu înţeleg ce fel de secret de stat putea să divulge un jurnalist. Chiar dacă a aflat o informaţie secretă, trebuie să fie judecat cel care are acces la secretul de stat şi l-a divulgat, şi în nici un caz jurnalistul”.

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem, ca de obicei, cu cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, prezentate de Paul Hodorogea.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------
La o recentă întâlnire cu Igor Smirnov, liderul de la Tiraspol, Asif Chaudhry, ambasadorul Statelor Unite a reiterat îngrijorarea ţării sale faţă de soarta ziaristului Ernest Vardanean, condamnat la 15 ani de închisoare pentru spionaj în slujba Chişinăului. Potrivit unei declaraţii făcute Europei Libere de serviciul de presă al ambasadei Statelor Unite, citez, „ambasadorul
Asif Chaudhry a avut o discuţie productivă cu dl Smirnov, discuţie în cadrul căreia a reiterat poziţia SUA referitoare la modul în care Ernest Vardanean a fost judecat şi condamnat”. Diplomatul american a cerut din nou respectarea principiilor fundamentale ale drepturilor omului în acest caz, exprimându-şi speranţa într-o rezolvare „grabnică” şi „pozitivă” a cazului Vardanean.

La o zi după întrevederea din ultimele zile ale anului trecut între ambasadorul american şi Igor Smirnov, reprezentantul special de la Tiraspol pentru drepturile omului, Vasilii Kaliko a declarat agenţiei Olvia Press că diplomaţii străini şi politicienii de la Chişinău numai ar dăuna jurnalistului Ernest Vardanean prin menţinerea în atenţia opiniei publice a cazului său şi prin acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului la adresa autorităţilor de la Tiraspol. „Este o temă convenabilă pentru speculaţii. Justiţia însă şi-a spus cuvântul. Legislaţia transnistreană permite fie căi de atac, fie posibilitatea de recunoaştere a vinei, prin solicitarea graţierii. Din câte cunosc, Vardanean a cerut să fie graţiat”, a conchis Vasilii Kaliko în interviul pentru Olvia Press.

Portalul de ştiri Rosbalt scrie că autoritățile din regiunea transnistreană ar fi încântate de venirea la putere, la Chişinău, a noii coaliţii de centru-dreapta. Rosbalt publică o analiză semnată de politologul Andrei Safonov, care consideră că Moldovei îi va fi dificil să negocieze direct cu Moscova chestiuni legate de regiunea transnistreană, fără implicarea Tiraspolului. Daca s-ar fi format o coaliţie între comunişti si democraţi, opinează Safonov, liderul comuniştilor Vladimir Voronin ar fi încercat să convingă Moscova să facă presiuni asupra liderilor de la Tiraspol pentru ca aceştia să accepte un statut autonom în cadrul unitar al Moldovei şi să revină la masa de negocieri.

Într-o intervenţie televizată, Traian Băsescu, preşedintele României a apărat din nou decizia Bucureștiului de a reda cetăţenia română moldovenilor. Traian Băsescu a spus că potrivit datelor biroului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, alte ţări ale Uniunii, cu populaţii mai mici decât cea a României, au acordat mai multe cetăţenii „europene” decât Romania în anii trecuţi. Traian Băsescu a criticat atitudinea Franţei şi Germaniei și propunerea lor de amânare a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, considerând că o decizie în acest sens a Uniunii ar putea reprezenta „un precedent periculos”.

Secretarul de stat american Hillary Clinton s-a întâlnit la Washington cu militanți pentru drepturile omului din Belarus pentru a discuta actuala situație din aceasta tara după alegerile prezidențiale din 19 decembrie criticate de Statele Unite si Uniunea Europeana si după suprimarea violenta a protestelor opoziției si arestarea a sute de oameni. Intr-o declarație a Departamentului de stat se arata ca Hillary Clinton a cerut liderului de la Minsk sa pună capăt „actelor de represiune împotriva opoziției, presei si societăţii civile”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Statele Unite, ca si Uniunea Europeana, iau in considerarea impunerea de noi sancțiuni împotriva regimului lui Aleksandr Lukashenka.

Depeşe diplomatice americane publicate de WikiLeaks sugerează că gigantul energetic rus Gazprom este „ineficient, dominat politic şi corupt”. Aprecierea este atribuită de revista germană „Spiegel”, care a publicat noi depeşe ale ambasadorului american la Moscova, John Beyrle. Potrivit acestuia, gândirea de tip sovietic a conducătorilor Gazprom a împiedicat compania rusă să devină un actor competitiv pe scena globală. Concernul Gazprom, dominat de statul rus, este cea mai mare companie de gaze naturale din lume şi controlează cam un sfert din rezervele de gaze naturale ale planetei.

Banca Naţională a Moldovei a informat că în primele 11 luni ale anului trecut moldovenii aflaţi la muncă peste hotare au trimis acasă peste 1,1 miliarde de dolari, adică cu 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2009. BNM estimează că suma este departe de a fi cea completă, pentru că numai 60-70 % din moldoveni expediază bani în ţară prin bănci şi sistemul de transferuri rapide. Foarte mulţi apelează la călăuze de ocazie sau la şoferii de autobuz şi maxi-taxi. Potrivit Moldpres, noile date comunicate de BNM arată că moldovenii din străinătate încep să depăşească, împreună cu ţările unde muncesc, criza economică.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Condamnarea jurnalistului Ernest Vardanean la Tiraspol după 8 luni de anchetă ţinută în secret, într-un proces cu uşile închise, trezeşte în continuare reacţii, dacă nu de protest, cel puţin de nedumerire, întâi de toate, faţă de temeiurile legale ale unei asemenea decizii. Asta chiar dacă jurnalistul şi-a recunoscut vina, în timp ce se afla în detenţia mgb-ului, iar după pronunţarea verdictului, ar fi depus o cerere de graţiere pe numele lui Igor Smirnov. Despre resorturile juridice ale acestui caz şi nu numai, a discutat colega mea, Liliana Barbăroşie, cu invitatul ediţiei de astăzi, Stepan Popovski, un cunoscut avocat de la Tiraspol, specializat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Stepan Popovski
Stepan Popovski
: „Nu mă ocup de dosare penale, de aceea nu pot să comentez. Ştiu însă că, după norma juridică prin care a fost condamnat, poate fi condamnat oricine dintre noi. Oricine. Altfel spus, acuzaţia de înaltă trădare din norma respectivă este formulată astfel, încât poate fi aplicată oricărui om care merge pe stradă. Eu ca jurist nu înţeleg ce fel de secret de stat putea să divulge un jurnalist. Chiar dacă a aflat o informaţie secretă, trebuie să fie judecat cel care are acces la secretul de stat şi l-a divulgat, şi în nici un caz jurnalistul”.

Europa Liberă: Deci, dumneavoastră sugeraţi că Ernest Vardanean nu ar fi putut avea acces la secrete de stat sub nici o formă.

Stepan Popovski: „Nu a avut şi nici nu putea să aibă. Acces îl au oamenii din structurile respective: securitatea de stat sau alte organe speciale ale puterii. Dacă o informaţie secretă a ajuns în mâinile jurnalistului, este vinovat cel care a admis acest lucru. Mulţi au auzit probabil despre cazul WikiLeaks şi a danezului care publică informaţii confidenţiale. Păi, ce, ar trebui să fie arestat pentru asta? În nici un caz! Acuzaţia de înaltă trădare poate fi aplicată numai în cazul unui cerc restrâns de persoane care au acces la informaţii clasificate. Dacă informaţia secretă a ieşit în afara acestui cerc, atunci trebuie pedepsite persoanele ce erau obligate să păstreze confidenţialitatea informaţiei. Dar în cazul nostru, s-a întâmplat aşa: persoana a fost condamnată pentru că posedă o anumită informaţie. Noi nici măcar nu ştim dacă a deţinut în general anumite informaţii, pentru că procesul a fost închis. Chiar dacă însă am presupune că un jurnalist a aflat un secret de stat, el absolut deloc nu poate fi condamnat pentru asta”.

Europa Liberă: cum aţi putea comenta declaraţiile reprezentantului special pentru drepturile omului în Transnistria, Vasilii Kaliko, care declara recent că acuzaţiile la adresa autorităţilor de la Tiraspol că nu ar respecta Drepturile Omului nu au nici un temei şi că toate discuţiile în jurul cazului Vardanean ar fi nişte speculaţii?

Stepan Popovski: „Ca să verificăm sau să aflăm dacă se încalcă drepturile omului sau nu în Transnistria, nici nu e nevoie de apelăm la cazul Vardanean. E suficient să luăm cele mai simple dosare civile şi vom vedea că drepturile omului se încalcă, practic, la fiecare pas. Pur şi simplu, cazul Vardanean a fost unul de mare rezonanţă şi prea plin de nedreptate. Eu aş spune aşa: drepturile omului în Transnistria se încalcă şi la modul cel mai serios, şi este regretabil că persoana care are o atribuţie nemijlocită trece cu vederea aceste lucruri. Funcţia sa de reprezentant special pentru drepturile omului îl obligă să apeleze la toate instanţele, să tragă în toate clopotele, pentru că la el vin oamenii care nu mai au nici o speranţă. El ştie acest lucru şi a spune că drepturile omului nu se încalcă este pur şi simplu neserios. Au am expediat deja 18 petiţii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi aş putea să demonstrez oricui că aici, în Transnistria, drepturile omului nu sunt respectate”.

Europa Liberă: cum credeţi, de ce Vardanean a solicitat graţierea?


Stepan Popovski: „Este evident acest lucru. Este evident că ajungând după gratii, la noi, vei cere orice şi-ţi vei recunoaşte orice vină. Nici nu mă îndoiesc de asta. Este evident că şi-a recunoscut vina sub presiune. Nu trebuie să ne inducă în eroare faptul că s-a autodenunţat şi a cerut graţiere. Este o reacţie normală a unui om, pentru că omul nu are nimic mai de preţ ca viaţa şi libertatea. Şi e foarte bine că acerut graţierea, pentru că libertatea e mai importantă. El va putea să-şi demonstreze nevinovăţia mai târziu, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde avocaţii săi probabil au şi depus o petiţie. Nu e neapărat să facă acet lucru personal, o pot face şi rudele sale, de acee el îşi va demonstra dreptatea. Însă astăzi obiectivul e să iasă la libertate. Şi dacă pentru asta trebuie să depună o cerere de graţiere, înseamnă că trebuie să facă acest lucru”.

Europa Liberă: credeţi că jurnalistul poate să conteze că va fi graţiat?

Stepan Popovski: „Ilaşcu doar a fost graţiat. De ce să nu-l graţieze şi pe el şi să-şi arate în felul acesta, să zicem, bunătatea sa. Cred că şi în cazul acesta este posibilă graţierea”.

Europa Liberă: ce deznodământ ar putea avea cazul Vardanean?


Stepan Popovski: „Îmi vine greu să zic. Nu mă ocup de dosare penale. Îl cunosc pe Ernest. Eu am fost primul la care el a apelat, atunci când l-au arestat. Din păcate, eu nu am acces la cazurile penale şi de aceea nu am putut să-l ajut. Păcat de el. Mare păcat. A avut mari perspective, trebuia să meargă la New-York să lucreze la secretariatul ONU. Poate asta a şi fost o cauză a arestării. Vreau să cred că îl vor elibera”.

Europa Liberă: cine totuşi ar putea să-l ajute pe Ernest Vardanean?


Stepan Popovski: „Ar putea să-l ajute, în opinia mea, doar o singură ţară – Federaţia Rusă. Ca şi tuturor celorlaţi cetăţeni aflaţi pe acest teritoriu, de altfel. Dar este o discuţie prea amplă să vorbim despre drepturile omului şi situaţia din Transnistria şi de ce anume Rusia”.

Opinia avocatului Stepan Popovski din Tiraspol, invitatul ediţiei de astăzi.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------

În 2011 relaţiile dintre Chişinău şi Moscova ar putea rămâne complicate, mai ales din cauza problemei transnistrene. Însă Moldova va înregistra noi progrese în integrarea europeană, consideră experţii de la prestigioasa publicaţie britanică The Economist.

Despre relaţiile noii puteri de la Chişinău cu Vestul, dar şi cu Estul şi perspectivele reglementării transnistrene a stat de vorbă colega mea, Valentina Ursu, cu ministrul moldovean al afacerilor externe, Iurie Leancă.

Iurie Leancă
Iurie Leancă
: „În acest an urmează să continuăm aceste acţiuni de consolidare a imaginii Republicii Moldova drept o ţară care se poate transforma într-un caz de succes. Un caz de succes de care are nevoie, bineînţeles, în primul rând, Republica Moldova şi cetăţenii săi, dar şi un caz de succes, de care au nevoie şi partenerii noştri, cei care investesc resurse, investesc speranţe, investesc sprijin politic.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, pe când ar fi posibilă semnarea unui acord de asociere a Republicii Moldova la UE?

Iurie Leancă: „Acordul de asociere am putea fi gata să-l semnăm în 2012. Înseamnă şi avansarea pe celelalte două domenii, în mod special pe cel care ţine de crearea zonei de liber schimb şi bineînţeles regimul fără de vize, deşi formal nu e parte componentă, dar oricum trebuie să ţinem cont. Dar, în mod special, e o relaţie mult mai strânsă între acordul de asociere pe textul propriu-zis, mă refer în mod special la cooperarea sectorială şi iniţierea negocierilor privind crearea acestei zone de liber schimb.”

Europa Liberă: Vorbim despre o relaţie foarte bună dintre Chişinău şi Bruxelles. Se ia în calcul o relaţie tot atât de bună între Chişinău şi Moscova?

Iurie Leancă: „Ar fi foarte dificil să pun într-un fel un semn de egalitate, dar asta nu înseamnă că am dori să creăm acest dezechilibru.”

Europa Liberă: Pentru că se vorbeşte mult despre aceste relaţii strategice, pe care ar trebui să le aibă Chişinăul cu Federaţia Rusă şi în contextul reînnoirii tratatului de bază, haideţi să vedem, cum se înţelege acest parteneriat strategic dintre Chişinău şi Moscova?

Iurie Leancă: „Într-adevăr, în Tratatul din 2001 se face referinţă la interesul comun de a construi această relaţie bazată pe principiul parteneriatului strategic. Definiţiile contează, simbolistica contează în diplomaţie, în relaţiile internaţionale. Dar dincolo de această simbolistică şi de această denumire, e mult mai important să ne uităm la probleme într-o manieră punctuală, precisă şi concretă, pe care le avem pe agenda relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă.

Şi prima remarcă în acest context: este adevărat că ne dorim o relaţie foarte bună, bazată pe anumite principii, o relaţie foarte bună, pornind de la interesul reciproc. Avem şi noi o comunitate mare de moldoveni muncitori în Federaţia Rusă, piaţa rusească mai reprezintă un segment de atracţie pentru producătorii noştri, Rusia este un jucător foarte important pe plan regional şi continental. Şi aici nu mă refer doar la problema conflictului transnistrean şi rolul potenţial, pe care-l poate şi trebuie să-l joace în contextul reglementării acestui conflict.”

Europa Liberă: Problema transnistreană - ar putea să se facă un pas spre soluţionarea ei?

Iurie Leancă: „Deseori Chişinăul s-a văzut mai mult ca un fel de obiect şi nu subiect în promovarea acestor politici de identificare a unor soluţii. Tot am aşteptat să rezolve pentru noi cineva problema, să identifice soluţii ş.a.m.d. Ceea ce am reuşit în 2010 este să ne transformăm în actor, într-un actor activ, într-un actor cu politici formulate într-o manieră mult mai precisă, într-un actor care a înţeles că trebuie de creat premise pe plan intern, pentru comunicare, angajare a ceea ce înseamnă regiunea transnistreană, în raionele de Est, administraţiei de acolo, a oamenilor de afaceri. Şi doi – crearea acestor premise şi circumstanţe favorabile la externe.

Iată în 2010, printr-o politică activă, am reuşit să captăm interesul mai multor cancelarii, am reuşit ca această problemă să intre pe agenda discuţiilor dintre capitalele din Est şi capitalele din Vest. Vedem că această discuţie nu se poartă într-o manieră contraproductivă sau contradictorie. Bineînţeles că există multe diferenţe de abordări, nimeni nu ascunde acest lucru, dar prin dialog, prin discuţie permanentă şi asta de fapt urmează să devină un subiect foarte important pentru diplomaţia noastră în 2011.

Să facem aşa, încât diferenţele de abordări între cei din Est şi cei din Vest să diminueze, eventual, să se realizeze un compromis, dar un compromis nu după spatele nostru, ci un compromis cu participarea activă a Republicii Moldova, aşa cum s-a întâmplat în acest proces de consultări în 2010. Deci, cred că acest fapt, că noi ne-am transformat în actori, în actori activi, este un lucru foarte important şi trebuie să-l consolidăm.

Am mai auzit la finele anului trecut, când se făceau multe analize ale reuşitelor, succeselor şi nereuşitelor pe plan extern şi intern, unii analişti ziceau că, uite, nu e meritul Chişinăului, dar nu ştiu cum prin voia întâmplării, brusc, aşa tam-nisam, că unele capitale s-au făcut interesate. Nu este aşa. Bineînţeles că a fost şi un moment conjunctural favorabil nouă. Degeaba am fi mers noi în unele capitale, dacă aveau cu totul altă agendă, dacă frontiera vestică a noastră nu ar fi fost încă frontiera estică a Uniunii Europene. Bineînţeles că am fi putut întâlni o altă reacţie.

Dar faptul că am avut o strategie, faptul că am recâştigat credibilitatea în raport cu partenerii noştri externi, faptul că am demonstrat că merită să se investească în noi şi nu doar financiar, că asta într-un fel este cel mai simplu. Investiţia politică, morală, de sprijin este una mai dificil de obţinut, dar una care poate avea efecte mult, mult mai mari. Deci, iată prin această poziţie pro activă a Chişinăului, prin faptul că şi-a schimbat imaginea. Lumea vrea să ne ajute pe noi, pentru că am demonstrat că ştim exact ce vrem, am iniţiat această mişcare şi datoria noastră e să continuăm aceste acţiuni, care ne-ar permite să ne apropiem.

Nu neapărat mă aştept la nişte progrese spectaculoase în reglementarea acestui conflict. Este cu mult mai important să ne mişcăm cu paşi mici, dar cu paşi siguri, cu paşi care ne apropie de reglementarea acestui conflict.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, ar fi cazul să li se atribuie statut de mediator şi celor două mari puteri – UE şi SUA – în procesul de negocieri?

Iurie Leancă: „Spuneam că simbolistica în acest sens contează, dar nu e una definitorie. Astăzi, de exemplu, rolul Uniunii Europene, care are acest statut de doar observator, este unul cu nimic mai puţin important decât rolul celor care au statutul de mediator consacrat. Dacă la un moment dat vom reuşi să avansăm şi să ne debarasăm de acest statut diferenţiat, va fi foarte bine, dar e foarte important ca până atunci să vedem schimbări radicale pe teren. Şi acest lucru este posibil. Uniunea Europeană, de exemplu, la fel ca şi americanii, sunt foarte interesaţi să ne sprijine în faza postconflictuală.

Cred că acest element ar trebui să ajungă la cei de la Tiraspol. Ar trebui să înţeleagă că vor beneficia cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Tot ce-mi doresc eu e ca şi cei de la Tiraspol să se debaraseze de această abordare, psihologie de tranşee. Că acolo, în linii mari, la putere sunt cei, care au fost încă în 91-92 şi tot ne privesc, bănuiesc, prin această prismă de război rece. Să înţeleagă că s-au schimbat multe lucruri, multă apă a curs, cel puţin de partea asta a Nistrului şi au şi ei interese politice. Există interese comerciale, în mod special pe piaţa europeană, există pârghii, există acţiuni şi contra acţiuni. Vom încerca să analizăm într-un context mult mai larg relaţia cu Tiraspolul şi să beneficiem, şi să aplicăm mai multe instrumente în acest sens.”

Europa Liberă: Veţi menţine cumva pe agendă şi transformarea, înlocuirea forţelor de menţinere a păcii sub o altă egidă?

Iurie Leancă: „Bineînţeles că da. Este un element foarte important. Realizarea acestui deziderat va permite să avansăm de o manieră substanţială pe calea atât a reglementării conflictului transnistrean, dar şi a rezolvării a ceea ce e, bănuiesc, ultima reminiscenţă a perioadei războiului rece aici la noi, în regiune – prezenţa ilegală a trupelor formaţiunilor militare străine în regiunea transnistreană. Fiindcă astăzi se spune, că ele sunt acolo pentru un oarecare confort psihologic. Or, venirea aici a unor pacificatori, care corespund standardelor ONU, ceea ce înseamnă operaţiune de menţinere a păcii, cu un element pronunţat civil, în mod special, va însemna că suntem pe calea bună, că interesul partenerilor noştri şi din Est, dar în mod special al celor din Vest e în creştere, că ei vor ca această zonă să se transforme într-o zonă de stabilitate şi securitate.”

Opinia ministrului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG