Linkuri accesibilitate

Interviu cu fostul șef al diplomației maghiare Geza Jeszensky.




Geza Jeszensky a fost ministrul de externe al Ungariei intre 1990 – 1994, si ambasadorul Ungariei in Statele Unite intre 1998 si 2002. E scriitor si profesor, iar in timpul regimului comunist a scris articole critice la adresa marxismului pentru publicatii samizdat. A fost unul din fondatorii Forumului Democratic Maghiar, formatiune politica de dreapta care a format primul guvern maghiar post communist, condus de Josef Antall. In prezent, Geza Jeszensky este presedintele Asociatiei Carpatice a Ungariei si membru in consiliul editorial al publicatiei bilunare “Hungarian Review”.


Europa Liberă: Ungaria e pe punctul de a-si asuma presedintia Uniunii Europene (interviul a fost luat inainte de 5 ianuarie, n. trad.). In mod traditional, tarile care preiau presedintia Uniunii adopta un program de reforme ambitios. Urmeaza Ungaria acest spirit? Si daca da, care sint principalele puncte din programul guvernului maghiar?

Geza Jeszensky: Ungaria are un program ambitios pentru presedintia Uniunii Europene. Vrem sa contribuim la intarirea Europei. In special lucrind pentru o politica energetica comuna prin imbunatatirea infrastructurii in directia nord-sud, odata cu primirea Croatiei in Uniune, si a Romaniei si Bulgariei in spatial Schengen. Vrem sa lansam Strategia Dunareana a Dunarii, care se refera la transport, managementul apei, controlul inundatiilor, ecologie si turism, si sporturi acvatice. Ungaria este de asemenea foarte interesata in Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, si intr-o politica comuna fata de Rusia si Ucraina.

Europa Libera: Rezoneaza insa acest program cu ungurii de rind? Se simt ei angajati fata de el? Sau populatia ungara e eurosceptica, ca sa folosim termenul britanic?

Geza Jeszensky:
La inceputul anilor 90, Ungaria si toate celelalte foste tari dominate de comunisti aveau asteptari foarte mari legate de o eventuala intrare in Uniunea Europeana. Dar daca „logodna” dureaza prea mult, e foarte posibil ca magia „casatoriei” sa se diminueze. Oamenii asteptau mai mult de la intrarea in Uniune, nu numai economic – adica fondurile pentru dezvoltare - dar si spiritual. Am crezut ca intrarea in Uniunea Europeana va aduce cu sine beneficii si apreciere reciproce. Europa Centrala are o bogata traditie culturala si intelectuala; simtim ca sintem mai mult decit un capat neajutorat al Europei, simtim ca putem da sensuri si atitudini proaspete. Euroscepticismul va creste numai daca „vechea” Europa ii neglijeaza pe noii membri sau se uita de sus la noi.

Europa Libera: Ce inseamna asta in termeni practici? Va intra Ungaria in zona euro, cum Estonia a facut deja? Si daca da, cind?

Geza Jeszensky:
In 2002, inainte ca guvernul socialist sa preia puterea, Ungaria planuia sa adopte moneda euro in 2008. Datorita proastei administrari a economiei in ultimii opt ani, e greu de crezut ca ne vom califica pentru euro inainte de 2018.

Europa Libera: Una din prioritatile de politica externa ale Ungariei este primirea Croatiei in Uniunea Europeana. Credeti ca se va ajunge la acordul de primire a acestei tari in timpul presedintiei ungare a Uniunii?

Geza Jeszensky: Asta ar putea – si intr-adevar ar trebui – sa fie posibil. Cu tot respectul fata de Romania si Bulgaria, cine poate sustine cu seriozitate ca ele erau mai potrivite pentru a fi membre decit Croatia? Intrebati milioanele de turisti care viziteaza Croatia despre asta. Mi-e teama insa ca - cu toata dorinta noastra si cu toata bunavointa Bruxelles-ului - intrarea Croatiei ar putea fi intirziata pina la preluarea presedintiei Uniunii Europene de catre Polonia.

Europa Libera: In anii din urma au existat tensiuni intre Budapesta si tarile vecine unde exista o minoritate maghiara. Face parte rezolvarea acestor tensiuni din politica Ungariei in timpul presedintiei Uniunii Europene? Face calitatea de membru al Uniunii mai usor de rezolvat aceste tensiuni?

Geza Jeszensky: Tensiunile dintre Ungaria si vecinii sai cu substantiale minoritati maghiare sint vechi de exact 90 de ani, cind granitele au fost redesenate si o treime dintre unguri, 3 milioane si jumatate, au fost transferati in state noi sau largite. Astazi insa nu exista dispute frontaliere intre aceasta tara si vecinii sai; Ungaria respecta granitele actuale si sprijina activ drepturile si supravietuirea pe termen lung a comunitatilor maghiare din vecinatatea noastra.

Calitatea de membru in Uniunea Europeana, granitele deschise, spatiul economic comun pot inlatura aceste tensiuni, in timp ce adoptarea normelor si conventiilor Consiliului Europei, sau modelele de genul Tirolului de Sud ofera solutii perfecte la problema tuturor minoritatilor din Europa. Ungaria asteapta mai multa preocupare si implicare din partea Uniunii Europene in aceasta chestiune, dar asta nu are legatura cu presedintia maghiara a Uniunii.

Europa Libera: O alta tema importanta pentru Ungaria este Partneriatul Estic al Uniunii Europene. Este el in continuare un motiv de preocupare? Si in lumina celor intimplate recent in Belarus si a celor care se intimpla in Ucraina, ar trebui ca Ungaria si Uniunea Europeana sa trateze aceste tari diferit in comparatie cu Moldova, care are un comportament relativ bun?

Geza Jeszensky:
Aici pot sa vorbesc numai din punctul meu personal de vedere. Imi place abordarea de tip stick and carrot (o combinatie de masuri coercitive si de recompense –, dar dati-mi voie sa adaug ca daca administrarea morcovului se face in mod principial, atunci e posibil sa nu mai fie nevoie de bat. Tarile care se „comporta frumos” ar trebui sa beneficieze de ridicarea vizelor de calatorie, si ar trebui eventual sa fie primite in Uniunea Europeana (daca doresc asta). Tarile Baltice sint cel mai bun si convingator exemplu. Comportamentul lor a avut rezultate excelente. Investitiile straine sint esentiale in toate fostele economii de comanda. Si daca legea e respectata, e ordine si nu exista coruptie, atunci toate tarile europene ar trebui sa aiba un loc in Uniunea Europeana.

Europa Libera: Are Ungaria ambitia mai larga de a fi un lider regional inauntrul sau in afara Uniunii Europene? Si ce ar insemna asta in termeni practici? Ce fel de Europa vede Ungaria?

Geza Jeszensky: Toate tarile central-europene tind sa creada despre ele insele ca se afla in chiar inima Europei. Dar nici unul dintre noi nu poate deveni un lider regional inaintea celorlalti. Ideea “Viserad”, nascuta acum 20 de ani, punea cooperarea inaintea rivalitatii. Vrem o Europa in care Europa Centrala, un „Visegrad” imbunatatit, sa nu fie o ruda saraca care tocmai a sosit din frig, ci un partener valoros, ale carui puncte de vedere merita sa fie luate in considerare.

Europa Libera: O problema care are implicatii intene si externe este integrarea romilor. In Ungaria, problema romilor este acuta. Acum citiva ani a existat un val de violente motivate rasial. Recent, un partid care se opune pe fata romilor, Jobbik, a intrat in Parlament. Ce pot astepta romii europeni de la presedintia maghiara a Uniunii Europene?

Geza Jeszensky: E gresita si autosuficienta ideea ca radacina problemelor referitoare la grupul etnic al romilor sint prejudecata si discriminarea. Astfel de sentimente exista, si au uneori ca rezultat violente discriminatorii, chiar si asasinate, din pacate in ambele directii. In toate cazurile autoritatile maghiare au gasit vinovatii si tribunalele au pronuntat pedepsele adecvate. Unele procese sint inca in derulare. In Ungaria e larg raspindita convingerea ca populatia roma poate si trebuie sa fie ajutata si integrata. Primii doi membri romi ai Parlamentului European au venit din Ungaria. Unul dintre ei, doamna Járóka, a trasat un program foarte realist pentru romi in primul numar al unei noi publicatii, „Hungarian Review”.

Exact asa cum guvernele occidentale fac tot ce le sta in putinta pentru integrarea musulmanilor si a altor imigranti ne-europeni, guvernele noilor state membre ale Uniunii Europene fac la fel in privinta cetatenilor lor de etnie roma. Solutia are nevoie de buna credinta si hotarire atit din partea majoritati cit si din partea minoritatii. O mai buna educatie este clar o preconditie, dar singura solutie sint locurile de munca, ofertele de locuri de munca. Ungaria a facut din elaborarea unei strategii comune privind romii europeni una din prioriatile presedintiei sale.

Europa Libera: Dar cum se explica succesul partidului Jobbik? Si cit e el de semnificativ? Unii din observatori spun ca acest partid este dovada adinc inradacinatului anti-semitism din societatea ungara. Care e punctul dumneavoastra de vedere?

Geza Jeszensky: Jobbik s-a nascut dintr-un nationalism gresit inteles, din politicile guvernamentale incompetente de dupa 2002, din somajul in fostele orase industriale din nord-estul Ungariei, din cresterea numarului de infractiuni (comise deseori, dar nici pe departe numai de catre romi), si din incapacitatea politiei de a le face fata. Eu am fost printre primii care au vazut in Jobbik un pericol politic serios.

Dar pericolul pe care il reprezinta este de natura politica. Sint mai putin predispusi la violenta decit extremistii radicali din vestul Europei. Si de la alegerile din aprilie, sprijinul fata de Jobbik a scazut semnificativ, iar asta s-a vazut la alegerile locale din octombrie. Cit despre anti-semitism, cel verbal, nu fizic, el poate fi intilnit atit inauntrul cit si inafara acelui partid. Din pacate. Nu cred insa ca el este adinc inradacinat in societatea maghiara de azi. Din 1990 incoace, toate guvernele ungare au adoptat o pozitie fara echivoc impotriva rasismului, xenofobiei si anti-semitismului. Curricula scolara reflecta asta. Din nefericire exista foarte multa incitare la prejudecata prin intermediul Internetului, foarte des din surse dinafara Ungariei.

Europa Libera: Ungaria a provocat proteste internationale ferme cu noua lege a presei. Ea prevede crearea unui organism national care are puterea de a impune amenzi considerabile pentru stiri neechilibrate sau care „ofenseaza demnitatea umana”. Ce sta in spatele acestei legi? Ce „excese” e chemata ea sa vindece?

Geza Jeszensky: Lasati-ma sa incep cu excesele pe care trebuie sa le vindece: rasismul, anti-semitismul, ostilitatea fata de diverse minoritati, negarea Holocaustului sau a crimelor comise de comunisti, violenta in exces si limbajul neadecvat pe ecrane etc. Noua lege nu are nimic de-a face cu cenzura politica. Are menirea mai mult de a proteja decenta, sociala si politica. Pe de alta parte, formularile din aceasta lege lasa mult de dorit, ofensele mentionate sint mult prea generale, nu sint suficient de clare, si autoritatea de control reprezinta doar unul din partidele politice. Eu as fi preferat un organism in intregime nepartizan care sa vegheze la cum respecta presa o lege mai buna. Una peste alta, protestele impotriva acestei legi sint exagerate, dar nu intrutotul nelalocul lor. Premierul Orbán a spus ca ar putea fi nevoie ca legea sa fie modificata. Are dreptate.


Europa Libera: Unii critici au desprins lectii mai ample din aceasta controversa de presa. Articole publicate in „Washington Post” si in alte parti au sugerat ca guvernul Fidesz condus de premierul Viktor Orbán ar aluneca spre autoritarism, chiar spre putinism. Pe de alta parte, Adam LeBor de la „London Times” sugereaza ca modelului lui Orbán nu e Putin, ci Margaret Thatcher. Credeti ca Orbán are un model? Si daca da, cine e?

Geza Jeszensky:
Daca premierul Viktro Orbán are vreun model politic in minte, el trebuie cautat printre lideri politici maghiari cum e severul István Tisza (premier intre 1904-1905 si 1913-1917), care a fost prea liberal, prea filo-semit, si prea patriot ungur pentru austriecii intransigenti, si prea conservator pentru ungurii progresisti. Sau poate István Bethlen (premier intre 1921-1931), care a reinstaurat stabilitatea intr-o tara devastata de razboi si de revolutii. Amindoi au fost oameni de stat autentici, patrioti adevarati, admirati si uriti chiar si dupa moarte, dar fara indoiala constructivi. E chiar un afront sa-l compari pe Orbán si politica sa cu Lukashenka sau cu Putin. Dar nu cred ca ar avea ceva impotriva sa fie comparat cu Margaret Thatcher. De fapt, nici nu ar fi o idee rea pentru Orbán sa o emuleze pe Doamna de Fier, care a fost si este inca o persoana foarte respectata in Ungaria, si care a aratat totdeauna foarte multa simpatie fata de noi.

Europa Libera: Il cunoasteti bine pe Orbán. In primii ani de dupa caderea comunismului, cind erati ministru de exerne in guvernul de dreapta al lui Jozsef Antall, el facea parte dintr-un partid de opozitie. Mai tirziu v-a numit ambasador la Washington. Ati putea sa faceti un succint portret al premierului, si sa spuneti Europei la ce sa se astepte din partea lui?

Geza Jeszensky: L-am cunoscut pe Orbán cu ocazia reinhumarii martirilor din 1956, la aniversarea din 1989 a executiei lor. El si partidul sau erau in opozitie pe vremea cind eu serveam ca ministru, dar Orbán a ajuns sa-l respecte mult pe regretatul premier Antall, si simpatia era reciproca. Am vazut inca din 1995 in Orbán un lider care ar fi putut invinge guvernul condus de socialisti. In multe privinte a ramas un radical, foarte sigur pe el insusi. Ambitia lui nu e puterea politica, si cu atit mai putin monpolul puterii politice pentru el insusi. Ambitia lui Orbán este de a reface Ungaria o natiune de succes, mindra si prospera (asa cum a fost in trecut) dedicata valorilor europene, inclusiv crestinismului. El a decis a refaca legaturile cu ungurii despartiti de natiunea-mama de catre istorie, dar in colaborare si armonie cu toti vecinii. Nu trebuie sa ne temem de obiectivele lui. Cit despre metodele lui, istoria le va judeca.

Traducere de Lucian Stefanescu
XS
SM
MD
LG