Linkuri accesibilitate

12.99 - Crăciun ieri și astăzi. Un interviu cu mitropolitul Nicolae Corneanu.


Mitropolitul Nicolae Corneanu

Mitropolitul Nicolae Corneanu

Mitropolitul Nicolae Corneanu: Nu voi uita niciodată Crăciunul din 1989 pentru că el s-a putut sărbători în condiţii de libertate deplină, dar cu primejdia de a fi oameni împuşcaţi.


Decembrie 1999.

Actualitatea românească.

(Realizator: Radu Calin Cristea, reporter: Brînduşa Armanca).

Crăciun ieri și astăzi. Un interviu cu mitropolitul Nicolae Corneanu.

Europa Liberă: Inalt Prea Sfinţia Voastră, suntem în Timişoara, un loc in care trăiesc împreuna mai multe etnii, deci oameni de diferse culte. Cum arată Craciunul ortodox în acest context multicultural, multiconfesional ?

Mitropolitul Nicolae Corneanu: Ca orice sărbatoare mare, şi Craciunul, mai ales că se leaga de multe tradiţii şi obiceiuri, e una din sarbatorile cele mai apropiate sufletului oamenilor. Dar pentru că v-ati interesat de felul cum e el sarbatorit într-o localitate unde sunt mai multe etnii şi mai multe culte, trebuie să va spun că şi pentru mine, cînd am venit în Timişoara, cînd m-am aşezat aici, cînd am dobîndit domiciul în Timişoara prin funcţia ce o am, am rămas surprins de modul foarte frăţesc în care oamenii din Timişoara sărbătoresc un praznic cum e Craciunul. De fapt, nu numai Craciunul, dar poate în mod special, Craciunul.

În sensul că nu se fac deosebiri nici de etnie, nici de confesiune. Sigur, fiecare îşi păstrează credinţa lui, specificul lui dar fără ostentație şi fără a jena pe ceilalţi în vreun fel oarecare. Spuneam că am simţit acest lucru atunci cînd am venit la Timişoara în calitate de mitropolit şi cînd am putut să îmi dau seama de starea de spirit a populaţiei şi prin faptul că vedeam la biserica, la catedrală unde slujesc şi eu de obicei, oameni care aparţineau altor religii. De exemplu, catolici, sau chiar şi evrei. Si nu mai spun de cei care aparţin aceleiaşi confesiuni ortodixe, pentru că suntem aici şi sîrbi şi români. In apropierea Timisoarei mai sunt şi bulgari, cum e Vinga, care are legaturi foarte strînse cu Timişoara şi m-am mirat aşadar, modul acesta foarte fraţesc, că nu ştiu cum să-i spun altcum, deşi astazi se foloseşte mult cuvîntul ecumenic, dar eu aş spune frăţesc.

Europa Liberă: Se deosebeşte Craciunul Ortodox de celelalte ? Sigur vă cer acest punct de vedere al ritualului, exista vreo diferenţă ?

Mitropolitul Nicolae Corneanu: Poate să zic aşa ca ritual, pornind de la amănuntele ritualului, să existe aşa deosebiri, dar sunt aproape insignifiante. Craciunul e o sărbatoare aproape universală.

Europa Liberă: Care este primul Craciun de care vă amintiti ?

Mitropolitul Nicolae Corneanu: Sigur că aş putea indica multe Craciunuri care au lăsat o amprentă asupra mea, dar unul din cele la care m-aş putea referi e cel din 1943 după ce am fost hirotonisit diacon. Era războiul în toi şi episcopul de la Caransebeş unde eu mă aflam atunci, pentru că erau student la teologie, mi-a propus să mă hirotonească. Si am fost hirtonisit in noiembrie 1943 şi una din primele liturghii la care am oficiat şi eu, dupa hirtonie, a fost cea a Craciunului. Care mi-a creat, sigur, multe emoţii şi mi-a lăsat o amintire, aş zice, neştearsă.

Şi al doilea Craciun pe care nu-l voi uita pînă la moarte a fost cel din 1989. Cînd a început revoluţia la Timişoara, eu nu mă găseam aici. Am ajuns de-abia în 23 decembrie. Cu mare greutate am putut intra în oraș, pentru că era aşa zisele filtre, de la Caransebeş începînd, dar cu mare greutate am ajuns in oraş şi m-am găsit aici de Ajunul Crăciunului şi apoi de ziua întîia de Crăciun cînd n-am putut merge la catedrală pentru că nu se putea circula în oraş. Se trăgea încă şi pe străzi nu se putea merge, dar am făcut prima zi de Crăciun slujba aici, la Biserica din incinta Mitropoliei, iar a doua zi de Craciun am putut merge la Catedrală.

Nu voi uita, repet niciodată acest Crăciun pentru că el s-a putut sărbători în condiţii de libertate deplină, dar cu primejdia de a fi oameni împuşcaţi de unde nici ei nu ştiau. Mi-a rămas de aceea, acest Crăciun pe care l-am sărbătorit prima zi într-un cerc foarte restrîns, a doua zi la Catedrală, dar cu asistenţă şi ea, restrînsă, pentru ca nu se putea circula încă pe străzi, dar, am avut emoţia pe care parcă niciodată nu mi-a provocat-o aniversarea naşterii lui Isus ca în acele momente cînd simţeam că se naşte o lume nouă.

XS
SM
MD
LG