Linkuri accesibilitate

3E – eficienţă, eficacitate şi economisirea banului public


Ministrul de finanțe Veaceslav Negruță
Ministrul de finanțe Veaceslav Negruță

Veaceslav Negruță: „Instituţiile statului sunt funcţionale, salariile se plătesc, pensiile se plătesc.”


Invitatul emisiunii din această dimineaţă este Veaceslav Negruță, ministrul finantelor.

Europa Liberă: Premierul desemnat, Vlad Filat, mai are opt zile la dispoziţie pentru a forma guvernul. Noul Cabinet de miniştri, care va fi aprobat până la 14 ianuarie, va trebui să elaboreze şi să prezinte deputaţilor un proiect de lege privind bugetul de stat pentru acest an, 2011, care va putea fi aprobat, din câte am înţeles, în toate cele trei lecturi în martie-aprilie. Până la aprobarea noului buget, Moldova activează după legile bugetului de stat pentru anul trecut, nu?


Veaceslav Negruţă:
„Este adevărat, în condiţiile legii, Legea cu privire la sistemul bugetar şi procesul bugetar, este prevăzută aşa o situaţie: în cazul în care ţara intră într-un an nou fără buget aprobat, în vigoare rămâne cel din anul precedent.”

Europa Liberă: Unii economişti au spus, că lipsa unei legi a bugetului ar putea stopa investiţiile, ar afecta finanţarea în infrastructură.

Veaceslav Negruţă: „Este un punct de vedere. Punctul nostru de vedere este că atât investitorii, cât şi oamenii de afaceri au o certitudine în plus, că politica fiscală, politica de protejare a investiţiilor nu se schimbă pe parcursul anului 2011, pentru că regulile de joc rămân neschimbate, aşa cum au fost în 2010.

Respectiv, chiar este şi o doză de certitudine, în condiţiile de incertitudine majore, pe care le-am avut în 2010, pentru că am avut două campanii electorale – una pentru referendum şi alta pentru alegeri în Parlament. Era un risc enorm de mare să intrăm în dezbateri şi discuţii cu bugetul 2011, şi riscul era să avem un buget aşa cum au avut comuniştii atunci, în 2008, când au aprobat bugetul anului 2009, cu o listă umflată de cheltuieli, sub formă de promisiuni electorale.

Pe de altă parte, cifre desenate la partea de venituri. Iar în realitate, situaţia a fost de felul următor: că s-a moştenit un decalaj între venituri şi cheltuieli de 8,5 miliarde de lei din simplul motiv, că a fost un buget electoral. Pentru a evita aşa gen de riscuri, noi am luat o decizie ca să folosim această prevedere legală – să trăim la început de an 2011 în condiţiile legii bugetului 2010. Nu este nici un pericol. Instituţiile statului sunt funcţionale, salariile se plătesc, pensiile se plătesc şi certitudine există.”

Europa Liberă: Domnule Negruţă, aşa sau altfel, adoptarea cât mai rapidă a bugetului de stat este aşteptată de reprezentanţii administraţiei locale, deoarece ei nu pot să-şi aprobe propriile bugete, ei nu ştiu care ar fi mărimea transferurilor, care le vor fi oferite de la bugetul de stat pentru anul acesta.

Veaceslav Negruţă:
„Nu este adevărat, autorităţile publice locale deja au aprobate bugetele locale. Cu excepţia municipiului Chişinău, toate autorităţile publice locale au şi prezentat deja bugetele aprobate. Şi toţi acei, care au bugetele aprobate, vor beneficia din plin şi de transferurile, care vin de la bugetul de stat în condiţiile, este adevărat, Legii bugetului 2010. Iar când va fi aprobată legea bugetului pentru 2011, dacă suma transferurilor va fi un pic mai mare, li se va face un recalcul şi restul sumei le va fi transferat. Nu este nici aici un pericol.”

Europa Liberă: E clar acum. Am auzit de la deputaţii comunişti, că toate mijloacele financiare, care au fost aduse la buget de peste hotare, indiferent dacă sunt credite sau granturi, trebuie să fie îndreptate în proiecte investiţionale, dar nu pentru consum intern. Aţi prevăzut aceste lucruri?

Veaceslav Negruţă: „Ştiţi, sfetnici şi de acei, care se dau cu sfatul, sunt mulţi. Important era atunci, când au fost dânşii la putere, să fi făcut ei exact aşa. Dar ştiţi foarte bine, pentru că au fost, au avut o politică de izolare totală a Republicii Moldova nu au beneficiat de acea asistenţă şi ajutor financiar.

Noi am reuşit să asigurăm acel pachet financiar pentru anul 2010 şi pentru următorii trei ani, iar mijloacele care intră în Republica Moldova din acest pachet financiar sunt preponderent direcţionate pentru proiecte de dezvoltare rurală, proiecte de infrastructură, inclusiv drumuri, asigurare cu apă şi canalizare, reparaţii şi reconstruiri de obiecte sociale în spaţiul rural. Asta se face.”

Europa Liberă: L-am auzit pe fostul premier Ion Sturza, care spunea, că Moldova va trebui linie cu linie să revadă toată structura de cheltuieli şi de orientarea lor în direcţia de care are nevoie Republica Moldova. Or, ţara trebuie inevitabil să revină la impozitarea profitului companiilor.

Veaceslav Negruţă: „Doamnă Valentina, este adevărat şi claritate există şi în aces domeniu. Mediul de afaceri este cunoscut cu poziţia Guvernului, anunţată încă anul trecut. Începând cu 1 ianuarie 2012 în Republica Moldova vom reveni la impozitul pe venitul companiilor. Respectiv, companiile, începând cu anul viitor, vor achita un impozit, poate simbolic, zic eu, la prima vedere, de 10 % în bugetul de stat. Ceea ce ţine de linie cu linie a cheltuielilor - noi suntem cu ochii pe fiecare categorie pe fiecare articol de cheltuială şi asta ne permite cu bani puţini să facem lucruri un pic mai multe. Am zis că principiul de care ne conducem noi în elaborarea, executarea şi raportarea bugetului este principiul de 3E – eficienţă, eficacitate şi economisirea banului public.”

Europa Liberă: Dar ce protecţie legală ar trebui să aibă businessul?


Veaceslav Negruţă: „Protecţie legală?”

Europa Liberă: Da.

Veaceslav Negruţă: „Businessul trebuie să fie sigur, în primul rând, că legislaţia Republicii Moldova îi protejează drepturile la proprietate. Investiţia odată fiind făcută, proprietarul trebuie să fie sigur că nimeni nu vine peste noapte şi îl lipseşte de această proprietate.”

Europa Liberă: Adică, intervenţiile administrative să fie mai puţine?


Veaceslav Negruţă: „Este vorba de asigurare a dreptului la proprietate asupra investiţiei făcute, ceea ce n-a existat mulţi ani în Republica Moldova. Iar dacă ne uităm în 2009, sfârşitul anului 2009 şi în 2010 n-am avut cazuri de preluare a afacerilor, aşa cum era abuziv pe timpurile comuniştilor, când se luau afacerile. Şi asta este asigurat. Doi: încercarea de a minimiza intervenţia statului în treburile mediului de afaceri. Şi aici e vorba de reglementări minime. Ca afacerea să se dezvolte şi să nu simtă costurile astea de fel de fel de raportări, fel de fel de inspecţii şi controale, care se întâmplă foarte des încă, din păcate, în activitatea oamenilor de afaceri din Moldova.

Dar obiectivele şi ale noului Guvern vor fi anume acea numită „ghilotină-2”, plus „ghilotina-3”, care vine să micşoreze intervenţia statului în afaceri şi debirocratizarea procedurilor de iniţiere a afacerilor, de dezvoltare a afacerilor şi de închidere a afacerilor.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, pentru că în aceste zile premierul desemnat, Vlad Filat, poartă negocieri cu sindicatele, cu patronatele, am înţeles că sindicatele pledează pentru majorarea pe etape a salariului minim până la nivelul minimului de existenţă. În prezent minimul lunar de existenţă pentru o persoană este de 1 340 de lei, nu?


Veaceslav Negruţă: „Da, exact.”

Europa Liberă: Sunt şanse ca să fie majorat salariul minim cel puţin de la 600 la 900 de lei, aşa cum o cer sindicaliştii?

Veaceslav Negruţă: „Vedeţi, că salariul minim pe economie stabilit este, de fapt, de 1 100 de lei şi pentru agenţii economici privaţi acesta este salariul la care trebuie să angajeze un angajat. Este foarte aproape de acel minim de existenţă, de 1 340 de lei. Este adevărat, mai sunt şi salarii un pic mai mici, dar acestea ţin de sectorul bugetar. Un pic situaţia e diferită, dar obiectiv este adevărat ne propunem ca să aducem salariul minim pe economie la acel minim de existenţă, inclusiv şi dacă vorbim de pensii. Pensiile tot trebuie să fie, ca şi obiectiv, majorate. Dar pentru asta ne trebuie să rezolvăm nişte probleme.”

Europa Liberă: Ca de exemplu, ce fel de probleme?

Veaceslav Negruţă: „Ca de exemplu, eliminarea sau cel puţin reducera drastică a ocolirii sistemului fiscal. E vorba şi de agenţii economici, e vorba şi de concetăţeni de ai noştri, care trebuie să-şi onoreze plăţile la buget, sub formă de impozite. Pentru că tot ce se cheamă pensie majorată, sau tot ce se cheamă salariu în sistemul bugetar majorate, e vorba de bugetul de stat sau bugetul Fondului social, care depinde de aceste plăţi.

Dacă vom avea aceste bugete mai mari la partea de venituri vom putea să facem faţă şi la cheltuieli mai mari. În această direcţie vom munci în următorii patru ani pentru a perfecţiona şi sistemul de administrare fiscală, ca să asigurăm acele venituri necesare, pe de o parte. Iar pe de altă parte, ca să putem face faţă şi acestor obiective pe care ni le asumăm, de majorarea a salariilor în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule ministru, sindicatele din sănătate susţin, că alocaţiile bugetare sunt prea mici şi există riscul ca medicina să intre în criză. Aţi prevăzut în proiectul noului buget mijloacele necesare?

Veaceslav Negruţă:
„Nu există, chiar în domeniul respectiv nu există un risc de intrare în criză, pentru că ceea ce ţine de finanţarea sistemului de medicină, de protejare a sănătăţii există acea schemă de finanţare, prin Compania naţională de asigurări în medicină, sunt contribuţiile obligatorii pentru medicină. Fondul respectiv este permanent în creştere ca şi valoare nominală, iar acel pachet minim, care este asigurat de stat, pe de o parte, se achită din acest fond. Pe de altă parte, medicii îşi iau salariile tot din acest fond, sunt plătiţi din acest fond.

Deocamdată, nu văd riscuri majore în dezvoltarea sectorului dat. Cu atât mai mult, vedeţi şi urmăriţi cu multă atenţie ce se întâmplă şi pe piaţa medicamentelor – vedem şi o scădere a preţurilor. Iar ceea ce spuneam – cu bani puţini se pot achiziţiona şi medicamente mai multe, inclusiv, ne va permite şi calitatea serviciilor medicale să îmbunătăţim.”

Europa Liberă: Cu siguranţă ne ascultă şi mulţi profesori. În sistemul educaţional situaţia va fi mai bună la capitolul finanţe?

Veaceslav Negruţă:
„Da, pentru că prevederea legală care există presupune alte două etape, pe parcursul anului 2011, de majorarea a salariilor. Prima etapă – e vorba de 1 ianuarie, acum vom avea o majorare a salariilor cu 12,5 procente, iar următoarea etapă va fi 1 septembrie, din nou o majorare de 12,5 procente a salariilor pentru profesori. Sigur, în domeniul învăţământului mai sunt nişte lucruri de făcut - ce ţine de reformarea sistemului pentru a asigura şi aici calitatea necesară în educaţie. Dar cât priveşte profesorii, propriu zis, vor avea de câştigat anul acesta salarii un pic mai mari.

Este adevărat şi alt aspect – prevederea legală prevede aşa ceva, dar nu avem bugetul aprobat pentru 2011, iar în limita alocaţiilor pentru 2010 putem plăti acum pentru ianuarie şi februarie salariile aşa cum au fost. Imediat cum va fi aprobat bugetul 2011, se va face recalcul atunci în martie şi li se va plăti diferenţa pentru ianuarie şi februarie. Din punct de vedere al certitudinii, vă spun că profesorii cu siguranţă vor avea salarii majorate.”

Europa Liberă: Şi foarte pe scurt: în a treia lectură pe când preconizaţi să fie adoptat bugetul?

Veaceslav Negruţă:
„Pentru că avem proceduri interne, de consultare pe intern, după asta în Guvern urmează să aprobăm acest proiect de lege. În luna martie în toate trei lecturi, probabil, că vom avea aprobat şi rămâne promulgarea de către preşedinte şi publicarea în Monitorul Oficial. În aprilie, eu cred, că noi vom avea toate procedurile finalizate.”

Europa Liberă: Domnule ministru, vă mulţumim mult că aţi fost cu Europa Liberă în această dimineaţă.
XS
SM
MD
LG