„În Ungaria libertatea presei a fost anulată“. Această propoziţie este scrisă în toate limbile Uniunii Europene pe prima pagină a cotidanului berlinez „Die Tageszeitung“ (taz). Inclusiv în limba română. (Propoziţia citată, fiind astfel tradusă: „Libertatea presei din Ungaria se duce de râpă“.)
Faptul că, începînd cu 1 ianuarie, Ungaria a preluat preşedinţia Uniunii Eropene, şi în aceeaşi zi a intrat în vigoare legea restrictivă a audiovizualului, a stîrnit nenumărate reacţii internaţionale. Înaintea începerii anului nou au fost chiar voci care au cerut sancţiuni politice contra guvernului de la Budapesta, invocînd un precedent, şi anume sancţiunile contra Austriei, în urmă cu un deceniu, după ce aşa-zisul Partid Liberal din Austria (FPÖ) al populistului de dreapta, Jörg Haider fusese cooptat în guvern.
Comentînd controversata lege a audiovizualului, deputatul european, ecologistul Daniel Cohn-Bendit susţinea că Ungaria este „pe cale de a se transforma într-o dictatură de supraveghere”. Într-un interviu radio, el a criticat şi partidele europene, fie ele de stînga, fie de dreapta, care nu sancţionează deraierile politice ale propriilor lor susţinători.
Numai puţini politicieni au luat apărarea premierului Viktor Orbán, susţinînd că acesta respectă principiile democraţiei. Unul dintre aceşti „apărători“ a fost Bernd Posselt, deputat european creştin-social din Bavaria.
Puterea actuală din Ungaria îşi ascunde intenţiile politice în spatele eufemismului „cooperare naţională“. Ideologia liberalismului şi a societăţii deschise sunt înlocuite cu un „pluralism artificial“. Afirmaţia aparţine filozofului şi fostului dizident, născut la Cluj, de unde, în 1979, a emigrat în Ungaria, Gáspar Miklós Tamás. Într-un amplu eseu, apărut luni în ziarul berlinez „Die Tageszeitung“ (taz), Tamás sintetizează măsurile autoritare ale puterii de la Budapesta, oprindu-se pe larg asupra repercusiunilor negative ale legii audiovizualului asupra libertăţii de exprimare.
Prima victimă, anunţă ziarul conservator german „Die Welt“, s-a şi înregistrat. Este vorba despre postul de radio "Tilos Radio" din Budapesta, care a îndrăznit să difuzeze o melodie a cîntăreţului american de rapp, Ice-T, intitulată: "It's on".
Între timp au protestat numeroase personalităţi contra legii. La iniţiativa unor grupuri civice s-a lansat un apel internaţional pentru sprijinirea libertăţii de exprimare în Ungaria. Pînă în prezent apelul a fost semnat de peste 2500 de persoane din Ungaria, România, Moldova, Danemarca, Germania, Slovacia, Slovenia, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Suedia, Luxemburg, Statele Unite ale Americii. Printre semnatarii se află şi: Dorin Tudoran, Şerban Foarţă, Vasile Ernu, Vasile Gârneţ, Silviu Lupescu, Michael Shafir, Florin Iaru, Bogdan Ghiu, Liviu Antonesei, Ernest Wichner, Bedros Horasangian, Doina Jela, Dinu Adam, Radu Ciobanu, Carmen Muşat, Ruxandra Cesereanu, Mariana Codruţ, Mihai Dinu Gheorghiu, Călin Vlasie, Cecilia Ştefănescu, Iulia Popovici, Andrei State, Alexandru Florian, Andrea Dobeş, Emil Moise, Vasile Gogea, Elena-Irina Macovei, Dan Lungu, Bogdan Suceavă, Anamaria Pop, Maximillian Marco Katz, Liviu Rotman, Tibor Jaeger, Tibor Gáll, Mihaela Miroiu, Mircea Morariu, Liviu Andreescu, Vasile Dan, Corina Bernic, Traian Pop Traian şi mulţi alţii.
Iniţiatorii apelului si-au propus să strîngă un milion de semnături.
