Linkuri accesibilitate

Ultima săptămînă a anului 2010 văzută de Oxana Iuteș, ziaristă la ProTv Chișinău.


Luni

Fac bilantul anului care se incheie si imi spun: ce bine ca trece, ce bine ca vine altul. Am lasat toate momentele de „glorie a lenei de sarbatori” si m-am apucat de lucru. De dimineata urma sa filmez un subiect cu veteranii razboiului din Afganistan, care comemorau 31 de ani de la interventia Armatei Sovietice in aceasta tara. Ma tot gandeam, in drum spre monumentul Feciorii Patriei, poate sa-l sun pe unchiul meu care a luptat in muntii prafuiti de nisip ai Afganistanului, dar m-am razgandit. Stiu ca oricum nu-i face placere acest subiect, uitat de istorie, si de autoritati de-a lungul anilor. „S-au spalat pe maini cu niste monumente si indemnizatii mizere, care nu le ajung nici macar pentru cateva zile veteranilor caliciti la minte si in suflet”, mi-a zis unul dintre combatanti. Am incheiat ziua, „sticluind” niste subiecte si gandidu-ma la ziua de marti, caci urma sa aiba loc prima sedinta a noului Parlament.

Marti

Si iarasi de dimineata politica le-a sters nasul la toti. Numai despre asta s-a vorbit si despre cum vor pasi pe covorul rosu proaspetii alesi ai poporului. Si mai ales despre discutiile interminabile dintre cele trei partide necomuniste. Dezamagire. Nimic nu a impresionat jurnalistii, iar eu mi-am reamintit de vechea vorba „Nu tot ce straluceste este aur” … sa nu o spun mai dur. In redactie a fost forfota, de altfel cum a fost pe parcursul intregii saptamani, luand in calcul ca o parte dintre colegi isi savureaza din plin concendiul bine-meritat, iar cealalta munceste dublu in locul celor absenti.

Miercuri

Ziua a inceput cu nervi si gerulet in oase. Am inghetat de dimineata, asteptand cu nerabdare ca poate s-a porni masina. Dupa o ora am inteles ca lupt cu morile de vant - am abandonat-o si am fugit la serviciu. Primul lucru ce urmam sa-l fac era sa dau de o adresa unde acum doua zile a fost descoperita o crima odioasa. Un fiu si-a omorat mama cu sange rece. Ma inspaimanta sa scriu despre acest subiect, dar in cele din urma am adus telespectatorului trista poveste. Poate-o fi de invatatura cuiva. Spre seara, asteptam cu toti vesti de la liderii nostri sfatosi si iarasi acelasi raspuns: inca mai discutam, poate maine.

Joi

Liniste inainte de furtuna.O alta sedinta de Parlament. Simteam ca ceva trebuia sa se intample. E totusi 30 decembrie, iar alegatorii asteapta un raspuns de la cei pe care i-au trimis la Palat. De dimineata, liderii s-au tot intalnit in cruce. Ma tot mir cum de nu s-au ciocnit prin „virajurile verbale”. Ba PD cu PCRM, ba PLDM si PL cu PD. Mai pui ca si Consiliul Politic al democratilor urma sa ia o decizie. Spre amiaza a rasunat si fraza: 201 membri ai consiliului PDM sunt pentru o coalitie de centru-dreapta. Am zis pana aici a mers ostasul, pentru ca dupa-amiaza se anunta una si mai fierbinte. Astfel, am asistat, imi pot permite sa spun, la un moment istoric. Nu stiu, pe cat de apreciat va fi in urmatoarele luni. Ce sa spun, intr-o ora de sedinta tara s-a ales cu un presedinte de Parlament, un sef de stat interimar si un prim-ministru. Le-am insiruit pe toate telespectatorilor printr-o interventie live, iar apoi m-am pornit la cumparaturi. Doar mi-a ramas o singura zi pana la Revelion, iar in frigider batea vantul.

Vineri

Ultima zi din acest an pe care o petrec tot muncind. Am ajuns printre primii la serviciu, ceea ce se intampla foarte rar. Mi-am deschis pagina de pe Facebook si le-am urat la toti sa petreaca 2010 asa cum il merita. Una dupa alta, problemele s-au tinut scai in acest an. Am incercat sa dozez „portiile de bine/rau”, dar tot nu mi-a reusit. Asta, insa, nu inseamna ca pana la miezul noptii sau dupa, imi plang de mila cu capul jos. Si iata ca l-am petrecut cum merita - cu multa distractie si bucurii. Ah, dar nu inainte de a-i multumi Mosului pentru cel mai drag cadou pe care mi l-a oferit vreodata.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG