Linkuri accesibilitate

Un test pentru democrație - Ungaria preia președinția UE


Premierul Viktor Orban

Premierul Viktor Orban

Un eveniment umbrit de îndoieli față de atașamentul guvernului Orban față de democrație.



La 1 ianuarie, Ungaria preia pentru următoarele șase luni președinția rotativă a Uniunii Europene, deținută în prezent de Belgia. Evenimentul este considerat de analiști prima ocazie majoră pentru un fost stat al Pactului de la Varșovia de a-și dovedi atașamentul politic față de Uniunea Europeană de la aderarea petrecută în 2004. Pe de altă parte numeroși observatori sînt preocupați de faptul că adoptarea noii legi a presei ungare semnifică o revenire la trecutul dictatorial și o respingere a cîștigurilor democratice realizate pe parcursul ultimelor două decenii. O relatare a corespondentei Europei Libere, Daisy Sinclair
:

Asumarea președinției rotative a Uniunii Europene este de natură să marcheze o realizare în plus în transformarea Ungariei de la statutul de fost stat communist satelit la cel de republică democratică. Premierul Viktor Orban declara recent, cu ocazia unei întîlniri cu oficialități ale Uniunii, că o prioritate de prim rang a președinției o va constitui extinderea, care, după spusele sale, va da unor țări asemănătoare Ungariei o motivație de a-și pune ordine în afacerile interne.

Potrivit lui Orban: „Am fi încîntați să restaurăm avîntul pentru extinderea Uniunii Europene. Ea va contribui la rezolvarea unor probleme interne ale unor noi membri, deoarece acei care participă la proces devin încrezători în propriile perspective. Și aceasta este ceea ce are nevoie la ora actuală Uniunea Europeană: să creadă temeinic în prespectivele ei. ”

In programul Ungariei se află încheierea convorbirilor de aderare cu Croația, readucerea în prim plan și în dezbaterea Uniunii a problemei populației roma și, ceea ce este considerat extrem de important, adoptarea unor noi măsuri economice menite să prevină repetarea crizelor severe de deficit din Grecia și Irlanda. Toate temele vor fi dificil de abordat în măsura în care ansamblul țărilor europene se străduie să iasă din criza economică globală, iar Ungaria să-și pună în ordine propriile dificultăți financiare.

Aflat recent la Budapesta, președintele Uniunii Europene Herman van Rompuy s-a străduit să dea o notă optimistă atunci cînd spunea: „Președinția rotativă este adesea privită ca o provocare; și chiar este una. Dar eu o văd în mod diferit, înainte de toate ca o ocazie pentru Ungaria să demonstreze Uniunii Europene că este capabilă să administreze în beneficiul comun, problemele curente…”

Dincolo de optimismul oficial, la Bruxelles și în alte capitale vest-europene se manifestă îngrijorare față de calea aleasă de guvernanții unguri prin adoptarea unei noi legi a presei, care pune mijloacele de informare sub controlul unui nou instituit Consiliu Media, compus exclusiv din personalități numite de Partidul Fidesz al premierului Orban.

Consiliul, care are autoritatea să impună amenzi de zeci de mii de euro, ar urma să-și folosească prerogativele pentru a împiedica mediile de nespecificate atacuri la adresa „demnității umane” și de relatări lipsite de „echilibru” și va introduce proceduri de înregistrare ce vor face presa scrisă și audiovizuală vulnerabilă presiunilor din partea statului.

Legea a fost criticată atît de ziariștii unguri cît și de cei străini, care afirmă la unison că ea violează standardele democratice și are puterea de a „impune tăcerea publicațiilor critice și de a împiedica dezbaterea publică din țară”. Pentru organizația Freedom House legislația constituie „un pas sever înapoi pe planul libertății presei în Ungaria”.

Pentru Miklosz Haraszti, care a deținut două mandate funcția de reprezentant al OSCE în domeniul libertății presei, noua lege este pur și simplu „o mare rușine”: „Guvernul lui Viktor Orban a însărcinat presa să acopere realitatea politică. 20 de ani după instituirea democrației în această țară, guvernanți au reintrodus ceea ce, filozofic, a constituit cea mai tipică fațadă a fostului regim unipartid – aceea că jurnalismul are drept scop să servească așa-numita unitate a națiunii”.

Nimic mai jenant pentru națiunile vest-europene! Comisia Europeană anchetează în prezent noua lege a presei, iar comisarul german pentru drepturile omului, Markus Loening a cerut Budapestei să-și regîndească politica. Iar după expresia lui Guy Verhofstadt, fostul premier belgian, membru influent al Parlamentului European, în calitate de președintă a Uniunii Europene, Ungaria „trebuie nu numai să accepte și să asigure respectul, dar să și apere toate principiile democratice pe care noi toți le împărțim în comun”.

Pentru moment premierul Ungariei, în interviuri date presei interne, a respins condamnarea unanimă europeană, afirmînd că legi similare ar exista și în alte state europene și că nu se teme de critici. Pe de altă parte, purtătorul de cuvînt al lui Viktor Orban a dat asigurări că guvernul „ar fi dispus” să discute noua lege.

Dincolo de declarațiile conjuncturale de la Budapesta, evenimentul preluării președinției rotative de către Ungaria la 1 ianuarie este indiscutabil umbrit de îndoielile față de atașamentul guvernanților unguri față de democrație.
XS
SM
MD
LG