Linkuri accesibilitate

Experți vest-europeni se opun echivalării dînd de înțeles că în spatele demersurilor se află o tentativă voalată de reabilitare a colaboratorilor locali ai regimurilor pro-naziste, în timp ce antisemitismul se menține ca o problemă de zi cu zi în spațiul public est-european.


Anul a început și este probabil să se încheie cu aceeași dezbatere pe teme de cultură politică dar cu repercusiuni notabile și în alte sfere, de la educație pînă pe plan social.

La 25 februarie mai mulți oameni politici europeni proeminenți, foști deținuți politici, militanți pentru drepturile omului și istorici, prezenți la Praga la o mare conferință internațională pe tema „Crimelor Regimurilor Comuniste”, au semnat o declarație-apel la condamnarea comunismului.

Declarația solicita introducerea unor cursuri în școli despre crimele comuniste, instituirea unui Tribunal internațional în spațiul Uniunii Europene pentru urmărirea și judecarea celor vinovați de crime, clădirea unui memorial în amintirea victimelor comunismului și măsuri de pedepsire a celor condamnați ca vinovați prin reducerea pensiilor și a beneficiilor sociale sub nivelul celor căpătate de victime.

„A nu pedepsi criminalii comuniști înseamnă a trece cu vederea și astfel a slăbi legislația internațională” se afirma în declarația de la Praga în care se adăuga: „comunismul trebuie condamnat în același fel cum a fost și nazismul [dar] nu punem un semn de egalitate între crimele nazismului și ale comunismului, inclusiv între Gulag, Laogai și lagărele de concentrare naziste. Ele trebuie studiate și judecate fiecare pe măsura teribilelor lor merite. Ideologia și guvernarea comunistă vin în contradicție cu Convenția Europeană asupra Drepturilor Omului și cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.”

Luna aceasta, miniștrii de externe din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania și România, reuniți la Vilnius, reluau subiectul într-o scrisoare comună trimisă comisarei europene pentru justiție, Viviane Reding, la Bruxelles. Scrisoarea adăuga un punct suplimentar cererilor formulate în Declarația de la Praga, afirmînd: „Alături de urmărirea și pedepsirea criminalilor, negarea oricărei crime internaționale ar trebui tratată după aceleași standarde, pentru a se preveni condiții favorabile de reabilitare și renaștere a ideologiilor totalitare.”

La 15 decembrie un purtător de cuvînt al comisarului european anunța că executivul Uniunii va adopta un raport asupra crimelor regimurilor totalitare pînă la sfîrșitul anului, precizînd: „Uniunea Europeană are de jucat un rol pentru a contribui la cunoașterea istoriei trecute a Europei ca o moștenire comună a tuturor europenilor de astăzi și pentru generațiile viitoare. Uniunea poate acționa ca un facilitator pentru promovarea unei memorii comune, împărtășită de toți, a crimelor comise de regimurile totalitare.”

Dar oricît de simple ar părea la prima vedere lucrurile, legislatorii europeni nu au reușit să se pună de acord asupra punctului de vedere cerut în Declarația de la Praga și Scrisoarea celor 6 miniștri de externe de la Vilnius. Cum explica, marți pentru cotidianul „The Guardian”, purtătorul de cuvînt al Uniunii Europene pe teme de justiție, Matthew Newman, „nu există un consens asupra problemei. Diversele state membre au abordări care diferă în mod radical. In stadiul actual, nu sînt întrunite condițiile pentru a se înainta o propunere legislativă. Comisia va continua să ia în considerare problema”.

Opinia care pare să prevaleze printre legislatorii Comisiei Europene, reluată de purtătorul de cuvînt amintit, poate fi rezumată la constatarea că nu se poate accepta idea unui genocid dublu și aceasta deoarece „rezultatul net a ceea ce [regimurile totalitare] au făcut este, evident, oribil, dar regimurile comuniste nu au avut ca țintă minoritățile etnice”.

Subiectul rămîne unul de controversă, cu atît mai mult cu cît o serie de state vest-europene se opun propunerii echivalării celor două regimuri, dînd de înțeles că în spatele demersurilor se află o tentativă voalată de reabilitare a colaboratorilor locali ai regimurilor pro-naziste, în timp ce antisemitismul se menține ca o problemă de zi cu zi în spațiul public și presa est-europeană. Sau, după expresia concisă a lui Efraim Zuroff, directorul biroului israelian al Centrului Simon Wiesenthal, ar fi vorba de o „falsă simetrie”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG