Creştere economică spectaculoasă în Republica Moldova, pe final de 2010, cel puţin potrivit cifrelor, dacă nu încă şi în pungile cetăţenilor, şi această surpriză se va regăsi, cu siguranţă şi cu explicaţii, în noua ediţie a „Monitorului Economic”. Lucrare cuprinzătoare de analiză, de bilanţ anual, care va fi prezentată peste ceva mai puţin de două ore la Institutul „Viitorul”, în prezenţa mai multor experţi şi oficiali, de coordonatorul ei, analistul economic Viorel Chivriga. Domnia sa este împreună cu noi acum, telefonic.
Europa Liberă: Dle Chivriga, statisticile arată o creştere economică de 6,5 procente în nouă luni 2010, inclusiv de opt la sută în trimestrul III, cu mult peste aşteptările Guvernului şi experţilor străini. Pentru început, o scurtă explicaţie a Dvs. Cum? – în timp ce atâtea ţări sunt cutremurate social din cauza necazurilor economice – Republica Moldova reuşeşte aşa ceva?
Viorel Chivriga: Este foarte simplu. Este un semnal că R. Moldova, dar şi economia R. Moldova iese din hăul în care a fost în anul 2009 şi la finele anului 2008. Deci, sunt semnale de înviorare a tendinţelor din economie, sunt semnale că în toate sectoarele economiei naţionale apar schimbări pozitive, dar este cert că aceste schimbări nu vor fi sesizate de populaţie, deoarece ele au loc într-o comparaţie cu ani grei, ani grei în care economia R. Moldova a fost practic pe muchie de cuţit. Nu trebuie să uităm şi alte lucruri pe care nu le-am sesizat pe parcursul acestor ani cu toţii, dar au fost nişte măsuri de austeritate severe care practic au ajutat foarte mult.
Din păcate, chiar dacă sunt semnale pozitive în sectoarele economiei naţionale, n-au fost realizate măsuri pe potrivă de reforme structurale care să fie sesizate de agenţii economici. Pe de altă parte, creşteri economice se înregistrează practic în toate statele europene. Mai mari sau mai mici, dar ele sunt.
Lucrul ăsta arată că statele din regiune, statele din Europa luptă cu acest flagel, criza economică, iar rezultatele pot să fie diverse. În unele state au dus la aceea că sunt înregistrare tendinţe pozitive, în altele au provocat şi unele tulburări sociale. Spre marea noastră bucurie, noi am trecut mai lejer de această situaţie şi pentru noi apare şi lumina în capătul tunelului.
Europa Liberă: Numai că tunelul, cum se spune, nu se mai termină niciodată.... Dle. Chivriga, când politicienii vorbesc electoral sau negociază, economia, reformele de obicei tac … Iată că e invers aici. Ce spuneţi Dvs. şi colegii – autori ai Monitorului ? Că, aşa cum pare, dacă ar fi fost mai puţină vâlvă şi incertitudine politică – creşterea economică putea fi şi mai mare?
Viorel Chivriga: Eu cred că ar fi un avans guvernării actuale. Dar spre marea mea surprindere, o surprindere aşa, pozitivă, guvernul actual s-a descurcat foarte bine. Anume prin mixul de politici economice şi fiscal-bugetare realizate în anul 2010, guvernul a reuşit cu brio să gestioneze economia naţională şi rezultatele sunt pe potrivă. Acesta este unul dintre cele mai mari evenimente ale anului 2010 şi arată că toate măsurile realizate pe parcursul anului 2010 şi în ultimele luni ale anului 2009 duc la nişte rezultate destul de bune.
Poate un alt eveniment al anului ar fi crearea Alianţei pentru Integrare Europeană care ar continua reformele ce au demarat în anul 2010. Atunci cu siguranţă în anul 2011 am putea spune că criza economică şi-a schimbat viza de reşedinţă pe care a avut-o în R. Moldova.
Europa Liberă: Unii sceptici ar spune că poate ne îmbătăm cu apă rece şi că această creştere ar avea ceva găunos în ea. Care ar fi unul-două argumente că revigorarea, practic în toate domeniile, ar fi sănătoasă şi cu promisiuni de durată?
Viorel Chivriga: Este foarte simplu dacă analizăm toate sectoarele din economia reală. Sunt înregistrare creşteri. În afară de aceasta sunt schimbări, schimbări spre bine dacă luăm în calcul reformele structurale care au fost realizate în anul 2010. Bine, putem să vorbim despre comerţ, agricultură, industrie, dar s-au făcut unele lucruri bune. În agricultură, de exemplu, în 2010 au fost foarte bine administrată situaţia de criza care a apărut datorită turbulenţelor de pe piaţele agroalimetare internaţionale. Lucrul acesta a dus la aceea că panica sau isteria de pe pieţele internaşionale a fost stăvilită, şi cu ajutorul instituţiilor de stat, deci a instituţiilor subordonate ministerului finanţelor.
În afară de aceasta, deci, în legătură dezastrele natularale care au avut loc în 2010, pentru prima dată o guvernare nu numai că a dus la o reparare imediată a tuturor problemelor care au apărut în vara acestui an, dar au pus practic şi fundaţia unui sistem care va fucnţiona cu ajutorul şi statelor vecine pentru a preveni aceste dezastre naturale pentru anii viitori. În business apar unele schimbări foarte bune. Ghilotina II lucrează bine, deci, cadrul regulatoriu este perfecţionat şi este cel mai semnificativ că la perfecţionarea cadrului regulatoriu iau parte agenţii economici. Anume parteneriatul business-privat este unul care poate să ajute atât guvernarea, cât şi comunitatea de afaceri să schimbe lucrurule în economia Moldovei.
Europa Liberă: Din ce în ce mai bine, dle Chivriga, dar a devenit deja o banalitate afirmaţia că statisticile sunt ca un fel de bikini: ceea dezvăluie văzului e sugestiv, iar ceea ce ascund e vital. De ce totuşi statisticile frumoase nu se regăsesc şi în calitatea vieţii cetăţenilor simpli?
Viorel Chivriga: Din simplu motiv că nu intrăm în esenţă şi nu analizăm toate procesele cu seriozitate. Ca exemplu, în comerţul exterior sunt creşteri atât a importurilor, cât şi a exporturilor, cu circa 16,7 a exporturilor şi a importurilor cu 16,3, dar nu ne dăm seama că aceste creşteri au loc comparativ cu anul 2009, un an în care comerţul internaţional al R. Moldova a stagnat.
În fine, ca să înţelegem foarte bine ce înseamnă aceste date statistice, ele sunt practic nişte date care reflectă un nivel similar cu anul 2007, şi nici de cum cu anul 2008, când comerţul internaţional a atins cel mai înalt nivel din istoria R. Moldova. Lucrul acesta poate fi sesizat şi în cadrul altor sectoare, deci terebuie să intrăm în esenţă.
Populaţia de ce nu înlţelege lucrurile date? Deoarece este o creştere în comparaţie cu un an prost şi nu este cu un an bun. Şi anume ca statisticile să se reflecte şi în sesizările populaţiei, aici trebuie să fie nişte schimbări cu mult mai spectaculoase, dar aceste schimbări trebuie să survină în baza unor reforme foarte, foarte bine ghidate.
Europa Liberă: Până acum, se pare, strategiile anti-sărăcie sau regăsit mai curând în programele partidelor şi mai puţin în curtea săracului. De ce n-au funcţionat eficient până acum şi ce trebuie să se întâmple ca să funcţioneze în viitorul apropiat?
Viorel Chivriga: Vedeţi că cel mai important nu e numărul strategiilor, ci calitatea strategiilor. În R. Moldova strategiile erau elaborate şi adoptate ca la o competiţie sportivă. Deci, era un număr foarte mare de strategii, dar atunci când era vorba despre realizarea acestor strategii, apăreau nişte probleme majore. Strategiile anti-sărăcie trebuie să se bazeze anume pe nişte reforme economice.
Nu putem permanent să ţinem sacul deschis ca să vină nişte bani din exterior sau nişte bani la buget din activităţile economice fără ca să facem reforme economice. Sărăcia poate fi stăvilită numai în cazul când vom avea un mediu economic sănătos, când vom avea un număr mare de agenţi economici care vor avea activităţi economice eficiente şi atunci când vom avea un număr mai mare de locuri de muncă foarte bine plătite.
Lucrul acesta poate fi făcut numai în cazuil în care economia naţională este una competitivă şi acesta este probabil obiectivul cel mai mare al tututor politicilor instituţiilor de stat din R. Moldova. Numai în cazul apariţiei unei economii naţionale competitive, care să producă bunuri competitive care pot fi exportate pe alte pieţe, care să aibă un număr enorm de agenţi economici competitivi care să intre în competiţie cu agenţii economcii din exterior, atunci probabil că această problemă va fi una semirezolvată sau rezolvată în final.
Europa Liberă: Să sperăm că anul care vine, dle Chivriga, ne va aduce exact ceea ce spuneţi dv. Vă mulâţumim că aţi fost cu noi în această dimineaţă.
