Linkuri accesibilitate

Mari proteste ale opoziției în Belarus după realegerea președintelui Lukașenca


Duminică la Minsk

Duminică la Minsk

Protestatarii au scandat lozinci anti-Lukaşenka şi au încercat să ia cu asalt clădiri guvernamentale.


Opoziţia belarusă spune că cel puţin trei candidaţi prezidenţiali au fost reţinuţi de poliţie în timpul protestelor violente faţă de realegerea lui Alyaksandr Lukaşenka pentru un al patrulea mandat, la scrutinul prezidenţial de duminică. Un al patrulea candidat al opoziţiei, Vladimir Neklyayev a fost bătut şi a ajuns la spital.

Aproximativ 10 mii de suporteri ai opoziţiei belaruse s-au adunat duminică seara în centrul Minskului la un protest faţă de alegerile considerate frauduloase. Protestatarii au scandat lozinci anti-Lukaşenka şi au încercat să ia cu asalt clădiri guvernamentale din Piaţa Independenţei. Unii au spart geamurile cu pietre. Forţele de poliţie au intervenit, au respins protestatarii iar ciocnirile s-ar fi soldat cu zeci de răniţi.



Par a fi cele mai semnificative proteste cu care se confruntă liderul autoritar belarus în cei 16 ani de când se află la putere.

Comisia Electorală Centrală a spus că, potrivit rezultatelor preliminare, Lukaşenka ar fi câştigat alegerile cu peste 79 % din voturi.

Liderii opoziţiei îşi chemaseră suporterii la proteste din timp, pentru că anticipaseră rezultatele pe care le va anunţa Comisia. Unul din candidaţii prezidenţiali, Andrei Sannikov, în vârstă de 56 de ani, declarase înainte de proteste că rezultatele pe care le vor anunţa autorităţile electorale vor fi în favoarea lui Lukaşenka. „În orice ţară normală, cu atâţia candidaţi, asemenea alegeri nu se tranşează din primul tur”, spunea Sannikov.

9 candidaţi au concurat împotriva liderului belarus. Alyaksandr Lukaşenka a refuzat să se întâlnească cu ei şi îi prevenise pe cei dornici să protesteze că „vor suporta consecinţele” a ceea ce a numit „legile noastre”. „Nu port dialoguri cu bandiţii şi subversioniştii”, a spus Lukaşenka într-o declaraţie preventivă înaintea protestelor.

Campania electorală şi alegerile au fost urmărite atent de Uniunea Europeană pentru a vedea cât de mult poate avansa în cooperarea cu regimul de la Minsk care dă semne de mai multe luni că ar dori relaţii mai strânse cu Bruxelles-ul pe fundalul unor tensiuni între Minsk şi Moskova. Pentru prima data la aceste alegeri, Kremlinul nu l-a sprijinit, ci dimpotrivă l-a criticat într-un război al declaraţiilor pe liderul autoritar de la Minsk.

Uniunea Europeană a spus înainte de alegeri că de felul cât de libere şi corecte vor fi va depinde sprijinul financiar pentru economia belarusă şubrezită de criză. Bruxelles-ul îşi va trage concluziile pe baza estimărilor aşteptate astăzi din partea celor 400 de observatori electorali sub egida OSCE. Constatările observatorilor OSCE şi felul cum a răspuns liderul de la Minsk protestelor opoziţiei pot determina politica de viitor a Uniunii Europene faţă de Republica Belarus.
XS
SM
MD
LG