Linkuri accesibilitate

Moldova: Independență, interdependențe, dependențe


Moldova - Slogans, Generic, 2009
Moldova - Slogans, Generic, 2009

„Suntem dependenţi, dependenţi de economia Uniunii Europene şi dependenţi de economia Rusiei”.


Analiştii de la Agenţia americană Stratford constatau recent, că Republica Moldova a devenit un câmp de luptă între elementele pro ruse şi cele pro occidentale. Multe sunt şi acele voci, care spun, că la 28 noiembrie moldovenii au fost în faţa unei alegeri extrem de importante – Moldova spre Est sau spre Vest.
*
Experţii susţin, că şi în aceste alegeri parlamentare anticipate s-a dus lupta pe axa Est-Vest, astfel încât există miza integrării europene, sau stagnarea Republicii Moldova în albia CSI-istă. Cum e să fii prieten şi cu Estul şi cu Vestul, astfel încât să-i mulţumeşti pe ambii – şi pe cel de la Răsărit, şi pe cel din Occident? Europa Liberă a căutat să afle răspuns de la oameni întâlniţi ocazional în stradă.

- „Părerea mea e, că să fim independenţi, să fim aici, să nu ne târîie unul dintr-o parte, altul din altă parte. Asta nu e bine, la bine nu o să ajungem.”
- „E clar, că suntem dependenţi, dependenţi de economia Uniunii Europene şi dependenţi de economia Rusiei. Dar calea spre Europa sau spre Rusia trebuie s-o alegem noi, poporul nostru.”
- „Norodul nostru, norodul moldovenesc e prin toate ţările, să găsească o bucăţică de pîine – şi în Rusia, şi prin Europa. Trebuie să ascultăm sfaturile cele bune de peste tot locul.”
- „Evident, că Rusia are un interes al său, Europa are un interes al său. Adică, trebuie să punem pe cântar, ceea ce vrea poporul. Părerea mea personală e, că dacă vom da înapoi spre Rusia o să fie o catastrofă. Acum totul e în mîinile domnului Marian Lupu.”
- „Cito s Rosiei, cito s Evrosoiuzom, nado sotrudinceati vse v meste. Nado naiti compromis, vstretitsea vse v meste, sdelati horoşee pravitelistvo.”
- „Ceea ce se petrece acum în ţară, asta se numeşte o târguieală. Un clan, să spun eu aşa, caută să rupă cât mai mult într-o direcţie oarecare. Desigur va fi totul normal, poporul va pleca în direcţia europeană.”
- „Nam blije, conecino, Rosia, potomul cito vsea Evropa s Rosiei sotrudnicaet. Pocemu mî ne mojem? Ia scitaiu cito nado s Rosiei, nado v pervuiu oceredi.”
- „Din Rusia ne vine toate celea – şi gaz, şi energie. Eu cât am trăit pe acest pământ, eu am găsit limbă comună cu toate sufletele din Rusia. Peste tot locul m-au primit, m-au petrecut, m-au sfătuit, m-au ajutat cu ce au putut.”
- „Politica şi cu poporul rus asta sunt lucruri foarte diferite.”
- „Trebuie să fim cu Rusia.”
- „De 20 de ani suntem independenţi şi ce folos dintr-asta? Numai împreună se poate de sculat carul cârligat. După un chiron, da tot ai să te duci la un vecin.”
- „Desigur, Rusia are, să spunem, interese geopolitice în cazul dat – păstrarea armatei aici. Şi, desigur, asta e o formă de dictatură. Nu asupra noastră, că noi nu prezentăm interes pentru dânşii. E o formă de dictatură directă, agresivă, militară asupra Europei.”
- „Din partea Rusiei se vede evident prin sancţiunile lor, prin interzicerea exporturilor de vinuri, preţurile la gaze. E clar, că se vede mai mult influenţa Rusiei abuzive, decât din partea Europei. Aşa o vedem noi. Evident, calea trebuie s-o alegem noi, sau pro Europa, sau pro Rusia, dar noi trebuie s-o decidem.”
- „Trebuie să ascultăm, dar să facem aşa cum să ne fie nouă bine, să fim mai mult independenţi, decât şi de unul, şi de altul să depindem. Să luptăm singuri pentru Moldova noastră.”

Au fost părerile trecătorilor, întâlniţi ocazional în stradă.

*

Este bine cunoscut principiul conform căruia, ţările mari, fac o politică mare, iar ţările mici trebuie să facă o politică rezonabilă şi corectă, o politică înţeleaptă. Este exact lucrul pe care şi l-a propus actuala guvernare de la Chişinău pe plan internaţional. Între Moscova, Kiev şi Bruxelles continuă să existe un spaţiu solid de interese comune. O reglementare echitabilă va oferi un statut puternic Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Şi nu în ultimul rând înlocuirea formatului actual de menţinere a păcii cu o misiune civilă ar putea să contribuie la apropierea ambelor maluri ale Nistrului. Sunt declaraţiile pe care le-a făcut în exclusivitate pentru Europa Liberă reprezentantul special al Uniunii Europene în Moldova, Kalman Mizsei, cu care am început discuţia de la criza politică din ţară, pentru care politicienii mai caută soluţii.

Kalman Mizsei
Kalman Mizsei
: „Sper, că lucrurile merg spre aplanarea crizei. Fireşte, cel mai bine ar fi să fie create toate instituţiile puterii, inclusiv cea a preşedintelui. Să existe o înţelegere între partidele parlamentare.”

Europa Liberă: Dar credeţi ca funcţiile au în realitate o mare însemnătate?

Kalman Mizsei
: „Funcţiile au o anumită însemnătate pentru că fără distribuirea lor vor trebui organizate alte alegeri. De aceea, e mult mai bine să existe o perspectivă pentru 4 ani. Şi totul trebuie făcut în mod democratic. Dar, la fel de important, e ca cei care vor fi în opoziţie să aibă drepturile lor, să nu avem de-a face cu o luptă pe viaţă. Şi un alt lucru important este să rămână orientarea europeană. Anul curent s-au întâmplat multe în acest plan.

Tratativele de asociere au decurs foarte dinamic, bine. De altfel, ăsta e un aspect care avantajează guvernarea precedentă, pentru că ea poate mai bine finaliza aceste tratative. Există apoi dialogul referitor la liberalizarea vizelor, care a început şi el în acest an. Nu întotdeauna Uniunea Europeană oferă atîtea oportunităţi ca anul acesta. Există şi perspectiva unor tratative dificile privitor la comerţul liber. Ea e foarte importantă, pentru că anume acest acord poate asigura venirea investiţiilor în măsura în care aveţi voi nevoie.

De aceea, anul 2011 poate fi unul hotărâtor pentru creşterea economică a Moldovei şi bunăstarea poporului ei. E un an foarte important, care implică multă responsabilitate”.

Europa Liberă: Consideraţi de bună seamă, că acum se decide soarta Republicii Moldova şi faptul dacă va fi ea cu Estul, sau cu Occidentul, cu Vestul?

Kalman Mizsei
: „Întîi de toate decizia aparţine elitei voastre politice. Însă Moldova e o aşa ţară, care trebuie să aibă relaţii bune şi cu UE, şi cu Moscova. Fireşte, piaţa Uniunii Europene e mai mare decât altele, de aceea, nu e o taină că UE e cel mai important partener pentru Moldova. Şi e în interesul poporului moldovenesc această orientare să fie păstrată şi întărită. Anul 2011 poate aduce roadele muncii, pe care aţi făcut-o în anii precedenţi.”

Europa Liberă: Ce ne puteţi spune despre procesul de negocieri in soluţionarea problemei transnistrene?


Kalman Mizsei: „Diplomaţia uneori dă impresia că nu face nimic. Au fost multe însă anul curent în această privinţă. Preşedintele Medvedev a promis la reuniunea de la Deauville, că în 2011, după crearea guvernului, tratativele oficiale vor continua. Cred că e o şansă reală, fiindcă preşedintele rus a spus asta. Moldova a fost mereu gata de tratative. Cred că pot fi procese promiţătoare. Important e ca măsurile de aprofundare a încrederii să existe, să continue consultările cu toţi parternerii. Iar noi aşteptăm o abordare constructivă şi din partea părţii transnistrene. Tratativele pe marginea unui conflict nu pot fi anticipate, dar există motive pentru optimism.”

Europa Liberă: Şi aţi putea sa ne spuneti concret, pe ce se bazează acest optimism al Dumneavoastră?

Kalman Mizsei: „Anul acesta a conţinut evoluţii promiţătoare. Iar eu iau în serios ce a spus preşedintele rus, ca şi doamna Merkel, cancelarul german. Eu consider, că declaraţia preşedinţilor Ianukovici şi Medvedev a fost foarte progresivă. De aceea, anul acesta multe s-au înfăptuit”.

Europa Liberă: Să ne vorbiti si despre felul cum e percepută încrederea dintre cele două părţi implicate în conflict, Chişinău şi Tiraspol?

Kalman Mizsei: „E un lucru dificil. Trebuie spus, însă, că tendinţa de aprofundare a încrederii e singura corectă. Anul acesta a fost ceva. E nevoie de mai mult. Bunăoară, e gata o decizie a Guvernului care să permită transportul mărfurilor pe calea ferată. Asta trebuie făcut, trebuie de mers înainte. Şi e nevoie de transparenţă în acest proces pentru a spulbera suspiciunile, că e vorba doar de interesele unor structuri ale business-ului. Trebuie să aibă de profitat oamenii în sensul larg al cuvântului.”

Europa Liberă: Dar Moscova doreşte, într-adevăr, soluţionarea acestui conflict? Va intreb pentru ca Federatia Rusa este ţara, care a declanşat acest razboi de la Nistru. Dar mai apoi i s-a atribuit statul de mediator. Cu acest statut participă la negocieri în formatul 5+2.”


Kalman Mizsei: „Ştiţi, că există formatul 5+2, există deci interese diferite. Trebuie aceste interese împăcate şi, prin urmare, toţi trebuie să cedeze ceva anume. Şi noi, şi ruşii, şi moldovenii, ucrainenii şi transnistrenii n-ar trebui să aştepte maximumul. Dacă toţi vor dori maximumul, nu se va reuşi nimic. Dar sunt diplomaţi şi negociatori experimentaţi, de aceea, eu cred că există o şansă”.

Europa Liberă: Dar Bruxelles-ul poate pune presiune pe Moscova?


Kalman Mizsei
: „Nu se pune problema presiunii, ci a tratativelor purtate într-o atmosferă de respect reciproc. Bruxelles şi Moscova au multe interese între ele şi în planul economic, şi în cel al securităţii, şi al sferei sociale. Şi trebuie găsit un compromis pe baza acestor interese.”
Kalman Mizsei


Europa Liberă: Pe cât de clară este poziţia Ucrainei, un alt mediator la negocierile în formatul 5+2?


Kalman Mizsei
: „Da, poziţia Ucrainei e destul de clară. Noi avem consultări cu ambasadorul Harcenko la Bruxelles. Avem contacte bune. Eu cred, că interesele Ucrainei şi ale Uniunii Europene coincid în mare măsură”.

Europa Liberă: Şi pentru ca aceste negocieri nu se mai poarta din 2006, cu ce ar trebui să se înceapă acum pentru a debloca procesul de soluţionare a conflictului transnistrean?


Kalman Mizsei
: „S-a început cu măsurile de asigurare a încrederii. Iar acum e nevoie de relansat procesul de tratative oficiale. Nu vreau să dau impresia, că acolo se va face totul dintr-odată. Noi mizăm foarte mult pe circulaţia liberă a oamenilor, ceea ce poate dinamiza tratativele. Apoi colegii din Transnistria vor ca acordurile bilaterale să fie revăzute. Ei au impresia, că partea moldovenească nu respectă aceste acorduri. Trebuie revăzute aceste acorduri cu ajutorul formatului 5+2. Şi e nevoie să se ajungă la o înţelegere comună a situaţiei juridice şi reale de colaborare”.

Europa Liberă: Ce statut ar fi cel mai potrivit pentru această regiune? Deşi nu s-a ajuns până la aceasta, totuşi în cadrul negocierilor se discută şi despre aspectul juridic.


Kalman Mizsei
: „Statutul e un alt aspect, dar, fireşte, trebuie respectată suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei. Dar trebuie să existe şi generozitate. Ce garanţii trebuie acordate acestei autonomii? Şi eu nu cred, că e important acum să găsim nişte denumiri pentru asta, că o fi federaţie sau confederaţie sau stat unitar. Trebuie să începem cu conţinutul. Ce anume trebuie să aibă Transnistria? Ce trebuie să facă ea de sine stătător şi ce nu în cadrul aceluiaşi stat? Iar faptul, că acest stat e unitar sau federativ nu e atât de important. În Spania e stat unitar, dar şi autonomii foarte puternice sunt: bascii şi catalanii. Acolo autonomiile au garanţii puternice. De aceea, ar fi contraproductiv să se discute doar despre denumiri. Trebuie să se discute despre conţinut şi în acest sens Uniunea Europeană poate ajuta ambele părţi.”

Europa Liberă: În privinţa retragerii armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova vreau să vă întreb. Credeţi că este posibil ca până la urmă să plece armata rusă din Estul Republicii Moldova?


Kalman Mizsei
: „Ianukovici şi Medvedev au declarat, că această problemă trebuie soluţionată în cadrul procesului de negocieri. E o problemă importantă, care trebuie să aibă o dezlegare. Procesul de negocieri o poate soluţiona.”

Europa Liberă: Actualele forţe de mentinere a pacii in zona de securitate pot fi inlocuite cu alte forţe pacificatoare ale Uniunii Europene, sub egida Uniunii Europene?


Kalman Mizsei: „N-ar fi corect să mă refer la acest aspect detaliat dacă îl raportăm la tratative. Fapt e că, după 20 de ani de la conflict, trebuie să se mizeze mai mult pe garanţiile politice şi juridice ale acordului, pe problemele existente în zona de securitate. Ea trebuie să fie o zonă normală, dar acolo mai apar aspecte legate de poliţie şi miliţie. Munca strict pacificatoare e prea puţin după 20 de ani”.

Europa Liberă: Ce ne puteţi spune despre cazul jurnalistului Vardanean? Cum poate fi el soluţionat? Mai exista si cazul Cazac. De ce nu există o înţelegere reciprocă între oficialităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol?


Kalman Mizsei
: „Ar trebui să-l întrebăm pe domnul Antiufeev. E foarte important ca drepturile lui Vardanean să fie respectate, să fie un proces uman şi normal. E important să existe o înţelegere reciprocă în acest sens între oficialităţile Moldovei şi Transnistriei. Urmărim cazurile Vardanean şi Cazac”.

Europa Liberă: Si foarte sincer, sunteţi optimist în ce priveşte soluţionarea problemei transnistrene? Cîţi ani mai trebuie să treacă ca să se găsească un deznodământ?

Kalman Mizsei
: „E o întrebare la care nu poate exista un răspuns. Când există un conflict, nu poţi şti când toţi actorii implicaţi vor fi împreună. De aceea, nu putem să speculăm cu privire la durata conflictului. Dar cred că există o şansă reală în condiţiile creării unei atmosfere de încredere între Chişinău şi Tiraspol. Apoi e nevoie de consultări intensive între Bruxelles şi Moscova, care au multe interese comune ceea ce poate influenţa şi problema cu pricina. Fireşte, soluţionarea trebuie găsită în formatul 5+2, pentru că şi alţi parteneri au interesele şi drepturile lor de a fi participanţi activi ai acestui proces.”

Europa Liberă: Dar Moldova se integrează în Europa cu sau fără Transnistria?

Kalman Mizsei: „Fireşte, numai cu Transnistria. Avem deja un exemplu prost, Ciprul, şi există o anumită poziţie în acest sens a membrilor Uniunii Europene. Dar totodată vreau să spun că paşii făcuţi spre integrare de către Moldova vor fi foarte atractivi pentru populaţia de pe malul stâng al Nistrului. Şi asta tot ajută la soluţionarea conflictului”.

Europa Liberă: Credeti ca Transnistria ar vrea să intre împreună cu Moldova în Uniunea Europeană?

Kalman Mizsei: „E greu de spus, fiindcă cine are posibilitatea să-i întrebe pe oamenii de acolo? 500 mii de oameni au gânduri diferite. Dar atunci când avantajele de a fi parte a Moldovei vor fi vizibile, eu cred, că ele vor atrage populaţia de pe malul stâng.”

Europa Liberă: Dar deocamdată cinovnicii din Tiraspol vor unirea cu Federaţia Rusă.

Kalman Mizsei
: „Au şi ei păreri diferite. Există o deosebire între părerile oficiale şi cele neoficiale. Situaţia lor e dificilă. De aceea, nu trebuie să exagerăm importanţa acestor declaraţii.”

Europa Liberă: Tiraspolul beneficiază mai mult de ajutoarele din partea Moscovei, ceea ce nu se poate spune şi despre Chişinău, că ar beneficia de asistenţă substanţială din partea Federaţiei Ruse.

Kalman Mizsei
: „Moscova nu e de fapt un donator foarte mare, pe când noi ajutăm mult Moldova. Iar acum este o decizie de a canaliza 15 % din aceste ajutoare spre malul stâng. Europa şi Moldova sunt doar de trei ani vecini. E un proces, care are nevoie de acumulare. Dar dorinţa noastră e să ajutăm din ce în ce mai serios populaţia din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Ce le doriţi la sfîrşit de an ascultătorilor postului Europa Liberă? Ce mesaj aveti pentru cetăţenii Republicii Moldova?

Kalman Mizsei
: „Îi doresc poporului moldovenesc atât de pe malul drept, cât şi de pe cel stâng al Nistrului, să aibă instituţii stabile, democratice şi transparente ale puterii, iar orientarea pro-europeană să se accentueze. Dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol să aducă rezultate pentru oameni. Măsurile de întărire a încrederii pot influenţa asta. Şi, desigur, vă doresc o situaţie economică bună pentru toate familiile Moldovei. Sunteţi un popor simpatic, care merită o viaţă mai bună”.

Europa Liberă: În exclusivitate pentru Europa Liberă a fost interviul cu reprezentantul Uniunii Europene la Chişinău Kalman Mizsei. Diplomatul occidental îşi încheie mandatul în Republica Moldova.



Problemele, pe care le-am discutat cu Kalman Mizsei, continuăm să le discutăm şu cu şeful reprezentanţei agenţiei Itar-TASS la Chişinău, Valeri Demideţchi.

Valeri Demideţchi: „Trebuie să avem relaţii bune şi cu Moscova şi cu Uniunea Europeană. Noi suntem o ţară europeană. Ce, Moscova n-are relaţii bune cu Europa? Încă mai bune decât noi. De ce noi trebuie să facem acest joc împotriva cuiva? Cu cine?”

Europa Liberă: Dar chiar şi ex-preşedintele Petru Lucinschi a spus, că atunci când vine vorba cine trebuie să conducă Republica Moldova, politicienii nu ezită să facă drum, cărăruşă către Federaţia Rusă, ca să aibă o blagoslovire de acolo.

Valeri Demidețchi
Valeri Demideţchi
: „Suntem o ţară mică, de ce să nu mergem şi la Bruxelles şi la Moscova, şi la Kiev, şi la Bucureşti? De ce nu? O ţară mică trebuie să aibă mulţi prieteni. Până la alegeri se spune multe şi nevrute. Unii alegători nu-i iubesc pe ruşi, unii alegători nu-i iubesc pe europeni, unii alegători nu-i iubesc pe români, unii pe transnistreni, pe ucrainei. Se termină alegerile, se începe o politică reală şi fiecare conducător, cine nu va fi, mi se pare că cineva a desemnat şi pe domnul Ghimpu, că el este preşedinte antirus. Ce a spus domnul Ghimpu la întâlnirea cu Narîşkin? Vrem să avem relaţii bune cu Rusia. Şi mi se pare, că a spus adevărul.”

Europa Liberă: Ce tratament are Moldova din partea Moscovei şi a Bruxelles-ului? Cum e tratată?

Valeri Demideţchi: „Mi se pare că noi suntem într-o situaţie, când în UE s-ai complicat lucrurile, este o situaţie dificilă. În 10-20 de ani nu vom intra în UE. Şi în această situaţie sunt politicieni, care ne promit integrarea în uniunea nouă, care acum o construieşte Rusia. Dar această uniune încă nu este. În această uniune vamală nu a intrat Ucraina, fără Ucraina noi nu putem intra. Şi mi se pare, că aici trebuie să nu vorbim mult.”

Europa Liberă: Citeam un interviu, pe care l-a acordat domnul Ianukovici, preşedintele Ucrainei, spunând că Kievul are nevoie de relaţii bune cu Republica Moldova.”


Valeri Demideţchi
: „Desigur, că Kievul are mai multe interese în Transnistria decât Moscova.”

Europa Liberă: Haideţi să vorbim şi despre acest conflict transnistrean. Cine are interes, ca el să fie soluţionat?


Valeri Demideţchi
: „Avem speranţe pentru soluţionarea conflictului.”

Europa Liberă: Cine alimentează aceste speranţe?


Valeri Demideţchi
: „Situaţia care s-a creat în lume. Dacă nu greşesc, anul viitor va fi o soluţie bună pentru rezolvarea acestui conflict. Este şi un document, sunt şi nilte soluţii. Cu operaţia pacificatoare care va fi acolo. Dar pentru asta trebuie să avem un Guvern stabil. Acest conflict este de lungă durată, de 20 de ani. Şi la Bruxelles, şi la Moscova, şi , mi se pare, şi în SUA sunt oameni, care doresc să arate, că nu numai cu forţa se rezolvă, prin război, prin conflicte.”

Europa Liberă: În baza negocierilor.


Valeri Demideţchi
: „Dar în baza negocierilor. Şi situaţia care s-a creat în Iran, în Afganistan, SUA este cointeresată de ajutorul Rusiei acolo. Mi se pare, că creşte nivelul de implicare în problema transnistreană a Uniunii Europene. Acest conflict este de acum la hotarul Uniunii Europene şi ei sunt cointeresaţi în stabilitate. Şi mi se pare, că şi oamenii, care stau acolo, în Transnistria, tot nu doresc să prelungească această situaţie. Nu pot să stea oamenii 20-30 de ani nerecunoscuţi. E o situaţie foarte grea.”

Europa Liberă: Să vorbim despre un viitor pe termen scurt pentru Moldova. Ce viitor poate să aibă?

Valeri Demideţchi
: „Foarte bun. Trebuie să avem în fruntea Moldovei un top-manager bun. Acum merge schimbarea politicienilor – generaţia pleacă şi generaţia vine. Dar prea mulţi vin şi toţi vor să fie la putere. Nu-i nimic. A spus domnul Lucinschi – cu cei ciobănei. Cineva va fi cu turmă, cineva fără turmă, dar cu încetul.”

Europa Liberă: A propos, dar vedeţi deznodământul acestei crize politice din Moldova?

Valeri Demideţchi
: „Da, desigur. Şi Lupu este un top-manager extraordinar de bun, şi Filat este un manager bun. Va fi Filat, ori Lupu, ori Plahotniuc, n-are importanţă. Pentru mine are importanţă ce va face acest om. Ştiţi ceva? Eu vreau să văd un control obştesc, nu de aceea care va fi coaliţia, da ce face puterea. Trebuie să controlăm puterea aceasta. Şi dacă puterea face ceva rău, cum a şi făcut multe, trebuie să plece de la putere. Acest mecanism trebuie să fie.”

Europa Liberă: Totuşi, ce alianţă ar fi benefică pentru Moldova?

Valeri Demideţchi
: „Mi se pare nici o alianţă, care va veni, nu va pune pământul nostru în sac şi nu-l va duce la Bruxelles, sau la Moscova. Rămânem aici. Suntem mai mult cointeresaţi să vină ei la noi. Nu trebuie să ne gândim la interesele Moscovei, sau Bruxelles-ului aici. Trebuie să ne gândim la interesele noastre acolo, care sunt.”

Europa Liberă: Faptul, că vin emisari şi din Răsărit şi din Occident, fac presiuni, totuşi, asupra creării unei coaliţii...

Valeri Demideţchi: „Foarte bine că vin. Eu mă speriam dacă nu veneau, că e gata cu noi. Dacă vin, asta e bine.”

Europa Liberă: Totuşi, să ne spuneţi ce coaliţie ar putea să ajungă la putere?

Valeri Demideţchi
: „Care va fi mai convenabilă pentru politicienii, care duc tratative. Mi se pare, că tot va trece. Până la 28 decembrie vom avea noul preşedinte al Parlamentului. Guvernul şi preşedintele se va alege după Anul Nou.”
Ziaristul Valeri Demidețchi


Europa Liberă: Domnule Demideţchi, şi totuşi miza Moscovei e pe aceste două partide – PCRM-PD, pe când miza Occidentului e pe acelea, care au fost în Alianţa veche.


Valeri Demideţchi
: „Moscova doreşte să aibă aici un partener previzibil. Nu vreau să fac nişte prognoze, că asta nu depinde de cine va veni aici – Barroso, Narîşkin, ori altul. Asta depinde de aceea, ce oferte vor face politicienii unul la altul. Cum vor împărţi această putere.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG