Linkuri accesibilitate

Noul fond permanent ar urma să aibă acelaşi volum ca cel temporar existent şi anume de 750 de miliarde de euro.










În prima zi a summitului Uniunii Europene s-a decis modificarea tratatului de la Lisabona, actul de funcţionare a Uniunii celor 27, pentru a permite crearea unui fond permanent de susţinere a mondei unice. „Uniunea Europeană este hotărâtă să facă totul pentru a garanta stabilitatea zonei euro”, a declarat perşedintele Herman van Rompuy. Corect ar fi de spus: aproape orice. De ce aproape orice?

Pentru că nu va exista un automatism: textul care va fi introdus in Tratatul de la Lisabona vorbeşte despre un fond care poate fi activat dacă o ţara are nevoie de ajutor iar orice sprijin va fi condiţionat. Iar aceste limitări şi condiţionări au fost impuse de Germania şi Marea Britanie. Ca urmare, amendarea tratatului s-a aprobat extrem de repede şi nebirocratic, ceea ce va permite funcţionarea noului fond din 2013. Până atunci există mecanismul creat ad hoc în primăvara când Uniunea European şi FMI au fost nevoite să dea Greciei o linie de credit de peste 100 de miliarde de euro. A urmat Irlanda şi acum experţii şi politicienii se uită cu îngrijorare la Portugalia, Spania şi chiar Italia. Sau de ce nu Belgia, a cărei sănătate financiară a fost pusă serios sub semnul întrebării cu câteva zile în urmă de agenţia de rating Standard and Poors.

Scopul noului fond permanent este de a calma piaţa: deşi Grecia şi Irlanda au fost pentru moment salvate de la restructurarea datoriei prin credite masive din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional, piaţa financiară internaţională rămâne nervoasă; continuă să aibă îndoieli că soluţiile găsite în cazul Greciei şi Irlandei, economii relativ mici, vor funcţiona şi în cazul unor mari economii, precum Spania sau Italia. Iar această neîncredere măreşte presiunea asupra monedei unice europene, în detrimentul tuturor ţărilor din zona euro şi nu numai.

Potrivit ultimelor informaţii de la Bruxelles, noul fond permanent ar urma să aibă acelaşi volum ca cel existent, temporar şi anume de 750 de miliarde de euro. Unele ţări ar fi vrut ca valoarea fondului să fie mărită dar Germania, cel mai mare contribuabil , susţinută de Franţa, se opune.

Pe de altă parte Germania a lăsat de înţeles că nu se va opune altei propuneri şi anume ca Banca Centrală Europeană să aibă dreptul de a cumpăra obligaţiunile de stat emise de ţări vulnerabil financiar cum sunt Portugalia, Grecia sau Irlanda. Banca ar vrea să cumpere obligaţiuni anul acesta în valoare de peste 70 de miliarde de euro. Prin această investiţie, Banca speră să dea un semnal pozitiv pieţei financiare care la rândul ei să „ieftinească” împrumuturile pentru aceste ţări.

Carsten Brezsk, analist la banca ING a declarat Europei Libere că a venit momentul ca Uniunea Europeană să ia măsuri pe lungă durată.

Până acum, continuă Carsten Brezsk, s-au găsit soluţii ad hoc, de la caz la caz şi toată lumea a sperat că incendiul nu se va întinde. Dacă liderii europeni reuşesc de data aceasta să adopte o strategie de lungă durată, vor reuşi să restabilească şi încrederea în politică, mai crede analistul băncii ING.
XS
SM
MD
LG