Linkuri accesibilitate

Negocierilor dintre partidele învingătoare li se acordă o atenţie exagerată şi uneori isterică.


Negocierile misterioase dintre partidele învingătoare au provocat o adevărată obsesie şi chiar isterie colectivă. Întîlnesc în aceste zile o sumedenie de indivizi tulburaţi, răvăşiţi, oameni care, de cum te văd, te întreabă ce crezi despre Lupu, Filat şi Ghimpu, oameni care se frămîntă, care întrezăresc un mare pericol ce stă să apară. De televiziunile comericiale nici nu mai are rost să pomenim. Astea dau impresia că tratativele succesive ale PD-ului cu comuniştii şi liberalii sînt cel mai important eveniment de la proclamarea independenţei.

Culmea ridicolului mi s-a părut însă un cunoscut care mi-a mărturisit că a avut un vis înspăimîntător. Se făcea că democraţii lui Lupu s-au unit cu PCRM-ul lui Voronin şi Moldova e oprită din marşul ei impetuos spre Europa.

„Oare e posibil să creeze o coaliţie democraţii şi comuniştii?” m-a întrebat cu strîngere de inimă cunoscutul. I-am spus că nu vreau să sufăr din cauza unor probabilităţi, ceea ce l-a derutat şi mai mult.

Simt nevoia unei precizări. Consider că obsesia asta colectivă a luat proporţii exagerate şi frizează penibilul. Consider că negocierilor dintre partidele învingătoare li se acordă o atenţie exagerată şi uneori isterică. Mărturisesc că m-am săturat să văd în fiecare seară pe sticlă politicieni şi analişti de tot soiul despicînd firul în patru pe marginea tratativelor prea lungi. Şi nici nu cred că tratativele astea durează o veşnicie. Alegerile au avut loc pe 28 noiembrie. Şi s-a aşternut oare veşnicia între ziua aceea şi ziua de azi?

Nu zic că nu trebuie să fim interesaţi de aceste negocieri, nu spun că ele nu ne vizează. Dar nici să te gîndeşti şi să vorbeşti toată ziulica despre Plahotniuc, Şalaru şi Godea nu mi se pare normal. Da, trebuie să fim pe fază, da, trebuie să monitorizăm acţiunile politicienilor, dar nici să-i visăm pe ei în locul celor dragi nu mi se pare sănătos.

Admit, fireşte, că uneori trebuie să previi pericolele care ţi se arată, dar nici să transformi probabilităţile în certitudini apocaliptice nu e cazul. Mai ales dacă ai supravieţuit unei miniapocalipse ca tranziţia moldovenească.

În aceste zile s-au întîmplat nişte lucruri cu adevărat înspăimîntătoare: o fată de 18 ani a fost strangulată în Chişinău, alta a fost violată şi jefuită în Călăraşi de către doi tineri debusolaţi. De ce aceste crime nu nu tulbură şi nu ne provoacă insomnii ca şi tratativele dintre învingătorii alegerilor?
XS
SM
MD
LG