Salvarea zonei euro domină ultimul summit din acest an al Uniunii Europene, care a început astăzi la Bruxelles. Toată lumea este de acord că zona euro trebuie întărită, că trebuie un mecanism permanent de susţinere financiară pentru ţările în dificultate. Părerile rămân însă foarte diferite când vine vorba de cum va arată, cum va funcţiona şi mai ales cum va fi finanţat acest nou mecanism.
Pentru crearea acestui fond permanent, care să înlocuiască structura temporară creată în primăvară cu ocazia crizei elene, pentru acest fond este necesară o uşoară modificare a Tratatului de la Lisabona. Care se pare că va fi acceptată de toate ţările membre.
Scopul noului fond permanent este de a calma piaţa: deşi Grecia şi Irlanda au fost pentru moment salvate de la restructurarea datoriei prin credite masive din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional, piaţa financiară internaţională rămâne nervoasă. Continuă să aibă îndoieli că soluţiile găsite în cazul Greciei şi Irlandei, economii relativ mici, vor funcţiona şi în cazul unor mari economii, precum Spania sau Italia. Iar această neîncredere măreşte presiunea asupra monedei unice europene în detrimentul tuturor ţărilor din zona euro şi nu numai.
Potrivit ultimelor informaţii de la Bruxelles, noul fond permanent ar urma să aibă acelaşi volum ca cel existent şi anume de 750 de miliarde de euro. Unele ţări ar fi vrut ca valoarea fondului să fie mărită, dar Germania, cel mai mare contribuabil , susţinută de Franţa, se opune.
Vorbind miercuri în parlamentul german, cancelara Angela Merkel a asigurat că nici o ţară din Uniunea Europeană nu va fi abandonată dacă intră în dificultăţi financiare.
Pe de altă parte Germania a lăsat de înţeles că nu se va opune altei propuneri şi anume ca Banca Centrală Europeană să aibă dreptul de a cumpăra obligaţiunile de stat emise de ţări vulnerabil financiar cum sunt Portugalia, Grecia sau Irlanda. Banca ar vrea să cumpere obligaţiuni anul acesta în valoare de peste 70 de miliarde de euro. Prin această investiţie, BCE speră să dea un semnal pozitiv pieţei financiare care la rândul ei să „ieftinească” împrumuturile pentru aceste ţări.
Carsten Brezsk, analist la banca ING a declarat Europei Libere că a venit momentul ca Uniunea Europeană să ia măsuri pe lungă durată. Până acum, continuă Carsten Brezsk, s-au găsit soluţii ad hoc, de la caz la caz şi toată lumea a sperat că incendiul nu se va întinde. Dacă liderii europeni reuşesc de data aceasta să adopte o strategie de lungă durată, vor reuşi să restabilească şi încrederea în politică, mai crede analistul băncii ING.
Un semnal că problemele nu se rezumă la ţările periferice este declaraţia din această săptămână a agenţiei Standard and Poor care şi-a exprimat temeri cu privire la capacitatea Belgiei de a-şi rambursa datoria.
Pentru crearea acestui fond permanent, care să înlocuiască structura temporară creată în primăvară cu ocazia crizei elene, pentru acest fond este necesară o uşoară modificare a Tratatului de la Lisabona. Care se pare că va fi acceptată de toate ţările membre.
Scopul noului fond permanent este de a calma piaţa: deşi Grecia şi Irlanda au fost pentru moment salvate de la restructurarea datoriei prin credite masive din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional, piaţa financiară internaţională rămâne nervoasă. Continuă să aibă îndoieli că soluţiile găsite în cazul Greciei şi Irlandei, economii relativ mici, vor funcţiona şi în cazul unor mari economii, precum Spania sau Italia. Iar această neîncredere măreşte presiunea asupra monedei unice europene în detrimentul tuturor ţărilor din zona euro şi nu numai.
Potrivit ultimelor informaţii de la Bruxelles, noul fond permanent ar urma să aibă acelaşi volum ca cel existent şi anume de 750 de miliarde de euro. Unele ţări ar fi vrut ca valoarea fondului să fie mărită, dar Germania, cel mai mare contribuabil , susţinută de Franţa, se opune.
Vorbind miercuri în parlamentul german, cancelara Angela Merkel a asigurat că nici o ţară din Uniunea Europeană nu va fi abandonată dacă intră în dificultăţi financiare.
Pe de altă parte Germania a lăsat de înţeles că nu se va opune altei propuneri şi anume ca Banca Centrală Europeană să aibă dreptul de a cumpăra obligaţiunile de stat emise de ţări vulnerabil financiar cum sunt Portugalia, Grecia sau Irlanda. Banca ar vrea să cumpere obligaţiuni anul acesta în valoare de peste 70 de miliarde de euro. Prin această investiţie, BCE speră să dea un semnal pozitiv pieţei financiare care la rândul ei să „ieftinească” împrumuturile pentru aceste ţări.
Carsten Brezsk, analist la banca ING a declarat Europei Libere că a venit momentul ca Uniunea Europeană să ia măsuri pe lungă durată. Până acum, continuă Carsten Brezsk, s-au găsit soluţii ad hoc, de la caz la caz şi toată lumea a sperat că incendiul nu se va întinde. Dacă liderii europeni reuşesc de data aceasta să adopte o strategie de lungă durată, vor reuşi să restabilească şi încrederea în politică, mai crede analistul băncii ING.
Un semnal că problemele nu se rezumă la ţările periferice este declaraţia din această săptămână a agenţiei Standard and Poor care şi-a exprimat temeri cu privire la capacitatea Belgiei de a-şi rambursa datoria.
