Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: Din nou despre Pius al XII-lea


Papa Pius al XII-lea, imagine pe coperta revistei Der Spiegel (1997)

Papa Pius al XII-lea, imagine pe coperta revistei Der Spiegel (1997)

Un Papă controversat, între legendă şi realitatea istorică.


Procesul de beatificare a Papei Pius al XII-lea se află în plină desfăşurare. Istorici, apropiaţi Vaticanului, preoţi şi simpatizanţii postumi ai controversatului Suveran Pontif resping cu vehemenţă relatările că Pius nu i-ar fi salvat pe evreii prigoniţi de către nazişti.

Pentru sprijinirea acestei teze nedovedite a fost pusă în mişcare o armată întreagă de istorici şi teologi care au răspîndit teza că Pius al XII-lea ar fi jucat un rol decisiv în ceea ce priveşte salvarea evreilor din Roma. Teologul german Klaus Kühlwein demontează acum această teză, susţinînd că ar fi vorba despre o simplă legendă istorică, lipsită de orice suport documentar.

Controversa legată de salvarea evreilor din Roma are ca bază rolul Papei în timpul unei razii din data de 16 octombrie 1943. În cursul operaţiunii, forţele SS i-au arestat pe evreii din oraşul etern, iar apoi au fost duşi la Auschwitz, în teribilul lagăr de exterminare, devenit simbolul groazei absolute pentru ceea a pus la cale aparatul birocratic dictatorial nazist.

Într-un articol publicat marţi în „Frankfurter Rundschau“, Klaus Kühlwein citează un document care provine din arhiva secretă a Vaticanului. Este vorba despre o scrisoare care dovedeşte că Pius a reacţionat ca şi în anii precedenţi, cînd deţinea deja suficiente informaţii despre dimensiunea reală a prigoanei antisemite, declanşată de regimul lui Hitler: „tăcînd, fără curaj, ezitînd şi dînd dovadă de o extremă prudenţă diplomatică“. Deja în zorii acelei zile, Pius aflase despre razia din ghetto. O intervenţie prudentă la ambasada Germaniei a fost respinsă.

Kühlwein scrie că Papa nu a reacţionat defel faţă de răspunsul diplomaţilor germani. Între timp razia era în plină desfăşurare care pe la orele 14 s-a încheiat cu arestarea evreilor depistaţi. Aceştia au fost transportaţi în curtea clădirii Collegio Militare. Aserţiunea că Papa ar fi reuşit să stopeze arestările este falsă. Cei arestaţi au rămas în curtea amintită pînă pe data de 16 octombrie. Pius nu a intervenit nici în următoarele două zile. Pe data de 18 octombrie cei reţinuţi au fost transportaţi la Auschwitz, 15 dintre ei au supravieţuit. O scrisoare colectivă, semnată de mai mulţi arestaţi, a ajuns, pe căi clandestine, pe biroul Papei. Semnatarii îi cer ajutorul. Pius a rămas impasibil.

E adevărat că o săptămînă după ce evreii prinşi în cursul raziei au fost transportaţi la Auschwitz, Pius a ordonat mănăstirilor să-i primească pe cei care au reuşit să se ascundă. Aceştia, într-adevăr, au supravieţuit datorită ajutorului oferit de lăcaşurile monahale catolice.
XS
SM
MD
LG