Linkuri accesibilitate

Statisticile arată că, odată trimiși în detenţie, minorii ajung în 60 la sută din cazuri din nou în penitenciar.










„Mă numesc Ion. Am 19 ani şi deja de doi ani stau în penitenciarul nr.2 din Lipcani. Tot timpul mi-a plăcut tehnica. Când o să ies la libertate, o să-mi repar viaţa”.

Este mărturisirea unui adolescent care ispăşeşte pedeapsa penală, la peniteciarul pentru minori din Lipcani. Plini de speranţe, băieţii de aici îşi croiesc vise pentru vremea când vor ajunge în libertate.

Constantin: „Eu mă numesc Costea. Când eram mic eram plin de viaţă şi de bucurie. Aveam familie şi eram fericit. Dar îmi lipsea tata pentru că era la puşcărie. Îmi era foarte dor de el. Când s-a eliberat, totul a fost bine până la un timp. El se ocupa cu banditismul. Peste 3-4 ani a decedat. Peste un an a decedat şi mama. Am rămas cu fratele mai mare. El s-a apucat de lucru, iar eu de furat. Tare imi doresc să am familie. M-am săturat de sârmă ghimpată şi de gratii”

Deţinuţii minori, la puţinul de cunoştinţe pe care îl au, cred că au ajuns după gratii pentru că aşa le-a fost soarta sau pentru că nu a avut cine să-i protejeze atunci când au avut nevoie. Specialistii numesc însă acest lucru altfel – copiii nu au avut parte de un tratament profesionist la etapa de urmărire penală şi nu au beneficiat de o apărare calificată în procesul de judecată. În Republica Moldova lipsesc atât avocaţi, cât şi magistraţi specializaţi în justiţia pentru copii, spune Maria Ghervas, judecătoare în sectorul Botanica din Chişinău.

Maria Ghervas
Maria Ghervas: „Problema este în calitatea serviciului acordat. De multe ori ne ciocnim de faptul că vin avocaţi tineri, fără experienţă. Deseori ei nu se manifestă la justa lor valoare şi asistenţa pe care copilul trebuie s-o primească de la avocat nu se simte. Ei, ca regulă, vin nepregătiţi”.

Totuşi, Maria Ghervas are şi exemple pozitive, în care asistenţa calificată a unui avocat a scăpat un copil de la închisoare: „Am avut un dosar cand copilul de la Internatul nr.2, unde sunt copii fără părinţi, a comis un furt. Administratia institutiei de unde s-a furat, bucuroasa că a găsit pe spatele cui să mai deconteze şi alte lucruri a umflat lista, adăugând foarte multe lucruri. Cu sprijinul avocatului am ajuns la convingerea că minorul nici n-a putut să comită acest furt”.

Deşi în ultimii ani, cu sprijinul organizaţiilor internaţionale, s-au înregistrat progrese în ce priveşte justiţia juvenilă, fiind redusă perioada de arest de la 72 la 24 de ore, termenul pedepselor care pot fi aplicate minorilor, Moldova continuă să fie restantă la acest capitol, spune Sorin Hanganu, coordonator de proiecte la UNICEF.

Sorin Hanganu
Sorin Hanganu: „Din păcate, recomandările internaţionale de a crea un sistem specializat în privinţa copilului în conflict cu legea sunt încă parţial implementate în Moldova. Problemele cele mai mari pentru copiii în sistemul de justiţie sunt lipsa unor avocaţi competenţi care să ofere asistenţă juridică calificată, judecătorii şi procurorii încă nu cunosc şi nu aplică în deplină măsură prevederile legislaţiei cu privitre la copii”.

Pedepsele cu privaţiune de libertate pentru minori rămân încă destul de severe, spune expertul UNICEF, iar cele alternative care au efecte mai bune asupra copiilor, se aplică încă destul de rar.

Sorin Hanganu: “UNICEF a promovat pe parcursul ultimilor ani ca pedepsele care se aplică copiilor să fie cât mai nonprivative de libertate, să fie promovate măsuri de pedeapsă ca munca comunitară. Pedeapsa asta funcţionează de cinci ani şi rezultatele sunt încurajatoare, adică are efecte beneficie şi asupra copiilor şi asupra comunităţii. Printre alte pedepse ar fi probaţiunea pentru copil - un set de măsuri care să ajute copilului să se integreze în societate, în cazul în care este condamnat condiţionat. S-a constatat că judecata nu funcţionează ca pedeapsă în privinţa copiilor, invers copii devin şi mai greu de resocializat”.

Chiar dacă termenul de aflare a minorilor în arest prevenitiv, adică pe perioada judecării cauzei, nu poate depăşi patru luni, sunt cazuri în care minorii sunt ţinuţi în izolatoare mai mult de un an, spune Sorin Hanganu.

Pe durata detenţiei preventive minorii sunt deţinuţi în încăperi separate ale penitenciarelor pentru adulţi, ceea ce ar fi, în opinia experţilor, o altă lacună a sistemului de justiţie juvenilă. Cu toate acestea, poliţia nu face publice datele despre numărul bănuiţilor minori reţinuţi şi nicio structură de stat sau neguvernamentală din Moldova nu evaluează impactul pe care îl are asupra minorilor perioada de detenţie preventivă şi aplicarea pedepselor cu privaţiune de libertate.

În prezent, în penitenciarele din Moldova se află în detenţie 68 de copii: 62 de băieţi şi 6 fete. Majoritatea sunt orfani, cu un părinte sau cu părinţi care i-au abandonat. Statisticile arată că în 60 la sută din cazuri, minorii aflaţi o dată în detenţie ajung repetat în penitenciar.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG