Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi ştirile. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.

-------------------------------------------------------------------------------------

Pe 12 decembrie în regiunea transnistreană au avut loc alegeri în Sovietul suprem.

Pentru cele 43 de locuri au candidat peste 120 de persoane. Scrutinul i-a avut ca observatori pe lideri ai unor partide de stânga şi organizaţii muncitoreşti din Ucraina, preum şi ai unor ong-uri din Federaţia Rusă. Deşi comunitatea internaţională nu recunoaşte alegerile din autoproclamata republică nistreană, reprezentanţii acestor organizaţii au anunţat că scopul lor e să demonstreze că scrutinul întruneşte toate standardele democratice. La Tiraspol în calitate de observatori s-au aflat şi câţiva deputaţi în Duma de stat de la Moscova, precum şi din cele două regiuni separatiste georgiene – Abhazia şi Osetia de Sud. Observatori independenţi au vorbit însă în ajun despre numeroase nereguli în peroada campaniei, inclusiv cazuri de cumpărare a voturilor, exprimând totodată opinia că indiferent cine va câştiga, relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol şi procesul de negocieri nu vor suferi schimbări majore.

Într-un interviu cu Radio Europa Liberă, ambasadorul american William Hill, fostul şef al Misiunii OSCE la Chişinău, a declarat că nu întrevede schimbări deosebite pe scena politică după alegerile în Sovietul suprem. În opinia sa, există totuşi speranţe ca problema transnistreană să fie rezolvată mai repede, dacă dinamica pozitivă din ultimul an se va menţine. Mai multe, în câteva minute.

Preşedintele Armeniei Serj Sarkisian a declarat că în eventualitatea în care Azerbaijanul ar intenţiona folosirea forţei pentru rezolvarea disputei legată de enclava Nagorno Karabach, Yerevanul este pregătit să recunoască independenţa acestei provincii. Declaratia a fost făcută la Moscova, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate Colectivă şi după ce, cu o zi înainte, Parlamentul Armeniei a respins o moţiune a opozitiei care cerea recunoaşterea independentei regiunii Nagorno Karabach.

Premiul Nobel pentru Pace a fost conferit oficial vineri, 10 decembrie, disidentului chinez Liu Xiaobo. La ceremonia de decernare a premiului la Oslo, pe locul lui Xiaobo s-a aflat fotografia sa, pentru că disidentul ispăşeşte 11 ani de închisoare, condamnat de China pentru subversiune în calitate de coautor al unui apel la reforme politice. Comitetul Nobel a spus că alegerea lui Liu se bazează pe „valori universale” şi nu este îndreptată împotriva Chinei. Autorităţile chineze au descris ceremonia drept o „farsă” şi au reuşit să convingă alte 18 ţări inclusiv Rusia, Kazahstanul, Iranul, Irakul şi Afganistanul să o boicoteze.

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov spune că tendinţele anti-democratice din Rusia ameninţă stabilitatea ţării. Într-un articol publicat în Novaia Gazeta, Gorbaciov scrie că alegerile frauduloase, libertatea presei în scădere, corupţia răspândită şi lipsa competiţiei politice încetinesc dezvoltarea Rusiei. Fără a se referi explicit la premierul Vladimir Putin, fostul preşedinte sovietic scrie că tendinţele negative din politica rusă au devenit deosebit de evidente în anii 2005-2006, când Putin se afla în cel de-al doilea mandat prezidenţial. Potrivit lui Gorbacov, preşedintele Dmitri Medvedev a semnalat corect pe blogul său luna trecută că ţara se confruntă cu simptomele stagnării. Dar l-a criticat pe Medvedev pentru că nu a făcut propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei.

Moldova se numără printre cele 28 de ţări din lume care au ziarişti în închisoare. Aşa reiese dintr-un raport dat publicităţii de Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, organizaţie cu sediul la New York. Ziaristul moldovean întemniţat este Ernest Vardanean, arestat în aprilie de autorităţile transnistrene şi judecat în prezent la Tiraspol sub acuzaţia de spionaj. Raportul dat publicităţii la New York arată că Iranul şi China au cei mai mulţi ziarişti întemniţaţi, urmate de Eritreea, Myanmar şi Uzbekistan. În lumea întreagă sunt în prezent la închisoare 145 de ziarişti.

---------------------------------------------------------------------------------------

Aşadar, cu ce speranţe au mers la vot locuitorii regiunii transnistrene, duminică, 12 decembrie, ziua alegerilor în Sovietul suprem?

„De aceste alegeri depinde viitorul republicii noastre. Am votat pentru un deputat pe care îl cunosc. Am lucrat cândva împreună. Sigur, sperăm la mai bine, dar ce va fi - greu de spus”.

„Aşteptăm mari schimbări, îndeosebi în privinţa pensionarilor, pentru că plătim foarte mulţi bani pentru serviciile în comun, să se ieftinească produsele, cel puţin, să corespundă minimul de existenţă cu pensiile noastre, pentru că e foarte greu, copii noştri să aibă locuri de muncă după facultăţi, poate vor veni investiţii şi vor apărea nişte întreprinderi noi, aşa încât tinerii să nu plece de acasă şi e foarte bine că sunt şi deputaţi tineri, dornici de muncă”.

„Dacă nu votezi, au loc falsificări. Cu cât mai mulţi vor vota, cu atât mai bine. Să voteze cu cine vor şi atât, pentru că unora demult deja e timpul să-şi dea demisia. Generaţia în vârstă la noi nu face nimic, ocupă degeaba scaunele. Eu am votat pentru generaţia tânără”.

„Am votat un deputat pe care l-am avut deja, pentru că îmi place cum lucrează”.

„Nu prea ma încredere în candidatul nostru. Dar în general sunt mulţumit cum se poartă de grijă pensionarilor. Copiii la grădiniţe primesc cadouri. Deputatul trebuie să se gândească întâi de toate la oameni, să nu se limiteze la promisiuni”.

„Lumea trebuie să aibă o poziţie civică. Fără asta, statul nu poate exista”.

Opinii, culese la întâmplare la câteva secţii de vot din Tiraspol.

Doamnelor şi domnilor, invitatul ediţiei de astăzi este analistul politic din Bender Grigori Volovoi, pe care l-am întrebat mai întâi care a fost atmosfera în care a decurs campania electorală pentru Sovietul suprem din Tiraspol?

Grigori Volovoi

Grigori Volovoi: „Atmosfera nu s-a deosebit prea mult de cea de acum 5 ani. Mulţi candidaţi au utilizat acelaşi metode de cumpărare a alegătorilor, chiar înainte de a deveni concurenţi, s-au dat promisiuni fără acoperire, cum se întâmplă de obicei, s-a distribuit o catitate imensă de producţie poligrafică prin intermediul agitatorilor. În linii mari, n-am simţit diferenţe majore, deşi pe mai multe circumscripţii numărul concurenţilor a crescut”.

Europa Liberă: aţi pomenit de încălcări, aţi putea detaliza?

Grigori Volovoi: „Au existat mai multe semnale şi impresia mea este că numărul încălcărilor a crescut. Asta se explică prin faptul că la alegeri au participat nu numai 2-3 forţe aşa cum a fost la scrutinul de acum 5 ani. Pentru că pe lângă Partidul Obnovlenie sau partidul Respublika, care îl sprijină pe Smirnov, de data aceasta la alegeri au participat şi partidul comuniştilor, aflat în opoziţie, precum şi mulţi candidaţi independenţi. Cel mai interesant este că pe aceeaşi circumscripţie au concurat, spre exemplu în Bender, mai mulţi candidaţi din aceeaşi formaţiune, spre exemplu din partidul Obnovlenie. Aşa că au existat mai multe plângeri”.

Europa Liberă: Dle Volovoi, cât de informat credeţi că a fost alegătorul transnistrean, ca să poată să facă o alegere asumată?

Grigori Volovoi: „Cred că a existat suficientă informaţie, difuzată şi la televizor, prin mediile electronice, la radio şi în presa scrisă. Mai mult, au fost agăţate, lipite, distribuite foarte multe afişe şi alt gen de agitaţie electorală, aşa încât eu cred că oamenii au putut să-i aleagă pe cei în care au mai multă încredere”.

Europa Liberă: putem vorbi despre alegeri libere şi corecte?

Grigori Volovoi: „Ştiţi, libertatea şi corectitudinea sunt lucruri foarte complicate. Eu pot vorbi numai despre Bender. În opinia mea, campania din mai multe circumscripţii nu poate fi numită corectă. S-au folosit şi elemente de PR negru, şi tehnologii murdare. Prea mare este preţul unui fotoliu de deputat în Sovietul suprem. Şi e limpede că businessmanii merg în politică pentru a obţine anumite dividende. De aceea nu vor economisi nici bani, nici alte mijloace ca să ajungă deputaţi”.

Europa Liberă: Dle Volovoi, acum au avut loc alegeri în Sovietul suprem din Tiraspol. Dar foarte recent au avut loc alegeri şi în Parlamentul Republicii Moldova. Cum credeţi, ar fi să aşteptăm vreo schimbare în relaţia dintre Tiraspol şi Chişinău?

Grigori Volovoi: „Mi-e teamă să fiu optimist, dar se spune că pesimistul e un optimist bine informat. Opinia mea este că alegerile în Parlamentul Moldovei şi alegerile în Sovietul suprem al republicii moldoveneşti nistrene nu vor schimba nimic în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol în sensul mişcării lor înainte. Vor fi nişte paşi mărunţi, nişte decizii neînsemnate, va continua mimarea procesului de negocieri”.

Radu Benea: opnia invitatului ediţiei de astăzi, analistul politic de la Bender, Grigori Volovoi.

William Hill

Despre alegerile din Moldova şi cele din Transnistria, despre perspectiva reglementării transnistrene a discutat şi colega mea Valentina Ursu cu un bun cunoscător al realităţilor de pe ambele maluri ale Nistrului, în ajunul scrutinului de duminica trecută, cu fostul şef al Misiunii OSCE în Republica Moldova în perioada 1999-2006, ambasadorul William Hill.

Europa Liberă: Cum vedeţi situaţia din Republica Moldova acum, când nu mai sunteţi aici.

William Hill: Alegerile au avut mai multe aspecte pozitive. În special, performanţa PLDM de a aduna peste jumătate de milion de voturi ne poate face să credem că, probabil, se formează un grup tot mai numeros de alegători pe segmentul de centru, un grup constant care a lipsit în Moldova de după 1991. Alegerile au fost organizate destul de bine. Rezultatele par să reprezinte fidel predispoziţia populaţiei moldovene.

Latura proastă este că, deşi partide, oricare ar fi acestea, vor putea forma uşor o coaliţie de guvernare, le va veni pe de altă parte foarte greu să aleagă preşedintele. Aşa încât Moldova ar putea să aibă alte alegeri în decurs de un an.

William Hill

Europa Liberă: Dacă nu se alege preşedintele, nu se depăşeşte criza politică din Republica Moldova...

William Hill: Criza politică, sub acest aspect, încă nu s-a încheiat. Orice ţară are de suferit dacă ţine alegeri în fiecare an. Se irosesc mulţi bani, multă energie, iar cei care guvernează nu pot acorda întreaga atenţie programului de guvernare.

Actualul guvern a avut un start foarte bun cu un program de integrarea europeană şi reforme interne. Întregul program „Să Regândim Moldova” a fost foarte impresionant. Dar orice guvern are nevoie să se afle la putere timp de câţiva ani pentru a obţine rezultate.

Nu ştim ce guvern va avea Moldova în urma acestor negocieri, dar îmi este teamă, judecând după toate aparenţele, că preşedintele ţării nu va fi ales şi nu se va ajunge la un acord de schimbare a procedurii aşa încât vor avea loc noi alegeri, ceea ce nu va fi bine.

Europa Liberă. Mulţi îşi pun o întrebare firească: încotro Moldova, spre est sau spre vest, spre Moscova sau spre Uniunea Europeană?


William Hill: Bazându-mă pe experienţa mea în Moldova şi relaţiilor cu moldovenii pe care îi cunosc, cred că, în planul orientării geopolitice, cei mai mulţi sunt pentru o relaţie mai strânsă cu Europa, dar vor, de asemenea, relaţii bune cu Moscova. Mulţi analişti şi eu printre aceştia am afirmat mereu că, dacă ai relaţii bune cu unii, poţi avea relaţii bune şi cu ceilalţi. Cred însă că a fost o greşeală. Cu alte cuvinte, după părerea mea, această abordare n-ar trebui să fie problematică în sine. Dar devine o problemă atunci când politicienii de pe loc o transformă într-o problemă.

William Hill

Europa Liberă: De când aţi plecat din Republica Moldova, problema transnistreană a rămas practic în aceeaşi stare, fără vreun pas înainte sau înapoi. Şansele de a fi rezolvat acum acest conflict sunt mai mari acum, odată ce şi puterile mari din Occident inclusiv Germania sunt implicate mai mult?

William Hill: Am rămas foarte dezamăgit că, după toate activităţile întreprinse de preşedinţia kazahă a OSCE, nici un mediator nu a putut convinge toate părţile să reînceapă negocierile oficiale în formatul 5+2. Având în vedere efortul intens al preşedinţiei OSCE, ar fi trebuit să fi fost posibil.

Cred că actuala guvernare a Moldovei aflată pe punctul de a pleca a urmat o direcţie corectă de a se apleca mai mult asupra reformelor pe malul drept al Nistrului, făcând Basarabia mai atractivă, un loc mai bun pentru trai, cu relaţii mai bune pe plan internaţional. Acest lucru ar fi putut crea condiţii mai prielnice pentru rezolvarea conflictului, chestiunii transnistrene.

Europa Liberă: Cum vedeţi acum poziţia Moscovei?

William Hill: Ar trebuie să întrebaţi Moscova, pentru că eu am fost derutat. Pur şi simpli nu înţeleg de ce Moscova nu se poate alătura iniţiativelor lansate de Merkel, Uniunea Europeană, iniţiativelor americane şi să găsească împreună o soluţie în beneficiul tuturor. Există destui oameni de afaceri pe malul stâng care îşi doresc să poarte comerţ cu Europa occidentală şi cu Rusia. Cunoaştem cu toţii că între oameni nu există probleme de comunicare. Ei călătoresc mereu încolo şi încoace vizitându-şi prietenii şi rudele. Deci, soluţia ar trebui să fie foarte simplă. Aşa că mă nedumereşte enorm încăpăţânarea Moscovei.

Europa Liberă: S-au auzit voci spunând că problema transnistreană poate fi rezolvată în 24 de ore, dacă Moscova şi-ar dori acest lucru. Este adevărat?

William Hill: Nu sunt de acord. Cred că poziţia autorităţilor transnistrene este, de asemenea, importantă. Transnisrenii au prieteni la Moscova. Dacă situaţia actuală îi satisface, au destule pârghii pentru a îngreuna găsirea unei soluţii. Cred de mai multă vreme, încă de pe când lucram aici că trebuie schimbate condiţiile în Moldova pentru a-i putea apropia pe transnistreni. Federaţia rusă, dacă doreşte, poate în mod sigur bloca sau preveni o soluţie, dar nu cred că poate impune o soluţie.

Europa Liberă: În această duminică vor avea loc alegeri pentru legislativul de la Tiraspol. Ce pot aduce aceste alegeri.

William Hill: Relativ puţin. Competiţia între Obnovlenie, partidul Sheriff-ului şi aşa-numitele forţe pro-Smirnov se află într-o fază avansată şi mi se pare că va continua. Nu am fost în Transnistria de o vreme şi nu vă pot da detalii: cine se descurcă mai bine acum. Dar nu anticipez mari schimbări pe scena politică de acolo, nu văd premize pentru vreo surpriză.

Europa Liberă: V-am mai adresat această întrebare în trecut şi vă întrebăm din nou: câţi ani trebuie să treacă pentru ca problema transnistreană să fie rezolvată?

William Hill: Ea durează deja de 20 de ani. Primii paşi către o soluţie pot fi făcuţi în decurs de un an, dacă administraţia de pe malul stâng este înclinată să coopereze. Cât va dura ca să obţii această disponibilitate? Dacă politica pozitivă pe care Moldova a urmărit-o în ultimele 15 luni este menţinută în mod consistent, aş putea spera că progrese serioase pot fi obţinute în câţiva ani.


Radu Benea: fostul şef al Misiunii OSCE în Republica Moldova în perioada 1999-2006, ambasadorul William Hill, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG