Linkuri accesibilitate

11.12 - Chișinău: Alegeri prezidențiale la Chișinău și pentru Sovietul Suprem la Tiraspol


Moldova -- Transdniester parliamentary elections, Tiraspol, 11/Dec/05

Moldova -- Transdniester parliamentary elections, Tiraspol, 11/Dec/05

Petru Lucinschi: Vladimir Voronin, în funcţia de şef al statului, „va influenţa negativ relaţiile Republicii Moldova cu organismele financiare internaţionale şi cu „mai multe state europene”


12 decembrie 2000

Actualitatea în Republica Moldova

Alegeri prezidențiale la Chișinău și pentru Sovietul Suprem la Tiraspol.

Dan Ionescu: Următoarea rundă de alegeri prezidenţiale, programată să se desfăşoare în cadrul Parlamentului la 21 decembrie, este învăluită în aceeaşi atmosferă de nesiguranţă, ca şi primele trei încercări de a-l desemna pe viitorul şef al statului, care s-au transformat, după cum se ştie, în tot atâtea eşecuri. În schimb, în Transnistria s-au ţinut, la 10 decembrie, alegeri parlamentare. Aceasta, bineînţeles, dacă acceptăm ideea, că Sovietul Suprem local poate fi decris drept un Parlament în adevăratul sens al cuvântului. Despre ambele evenimente electorale relatează Alexandru Eftodi.


Cu doar cinci zile până la expirarea termenului regulamentar de înregistrare a candidaturlor la funcţia de şef al statului, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin nu are nici un contracandidat. Grupurile parlamentare de centru şi de dreapta, care au înaintat în prima etapă a scrutinului candidatura preşedintelui Curţii Constituţionale, Pavel Barbălat, nu au decis dacă îl vor susţine şi în alegerile repetate.

Rezultatele votării în turul doi al alegerilor ordinare au contrazis declaraţiile în susţinerea lui Pavel Barbălat, făcută de liderii celor patru formaţiuni parlamentare necomuniste – Mircea Snegur, Dumitru Diacov, Valeriu Matei şi Iurie Roşca. Pavel Barbălat a obţinut atunci doar 35 de voturi, cu 14 mai puţin decât numărul total al deputaţilor din Convenţia Democrată, Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, Partidul Forţelor Democratice şi Partidul Popular Creştin-Democrat. Dimpotrivă, Vladimir Voronin a acumulat 59 de voturi, cu 19 mai mult decât numărul deputaţilor comunişti.

Ex-preşedintele Mircea Snegur, liderul Convenţiei Democrate, a declarat într-o emisiune televizată de duminică seara, că nu va candida la funcţia de şef al statului nici în alegerile prezidenţiale repetate. Potrivit lui Snegur, singura explicaţie constă în faptul, că foştii colegi de alianţă – Dumitru Diacov, Valeriu Matei şi Iurie Roşca, nu doresc să-l susţină. Aceştea, a spus Snegur, mă consideră „partener bun doar când vine vorba despre cedări din partea mea”. Liderii celor patru formaţiuni de centru şi de dreapta nu au început încă negocierile privind desemnarea unui nou candidat sau sprijinirea în continuare a lui Pavel Barbălat.

Până acum doar formaţiunea lui Valeriu Matei s-a pronunţat tranşant pentru înaintarea unui candidat de centru dreapta, chiar dacă rezultatele primelor două tururi de scrutin au arătat zădărnicia eforturilor de coalizare a formaţiunilor necomuniste. Liderul creştin-democraţilor, Iurie Roşca, a chemat toţi deputaţii necomunişti să nu participe la vot, deoarece în caz contrar Vladimir Voronin va fi ales prin vot secret şef al statului. În faţa acestui risc, liderul PPCD a optat pentru alegeri parlamentare anticipate.

Convenţia Democrată încă nu s-a decis cum va acţiona, iar Dumitru Diacov a spus, că va negocia cu toţi liderii parlamentari, inclusiv cu Vladimir Voronin.

La o conferinţă de presă de astăzi, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Anatol Golea, a declarat că preşedintele Petru Lucinschi, consideră nedorită alegerea liderului comunist, Vladimir Voronin, în funcţia de şef al statului. Aceasta va influenţa negativ relaţiile Republicii Moldova cu organismele financiare internaţionale şi cu „mai multe state europene”, a declarat Petru Lucinschi, prin purtătorul său de cuvânt. Potrivit actualului şef al statului, pericolul alegerii unui preşedinte comunist ar fi fost evitată în cazul alegerilor prezidenţiale directe. Preşedintele Petru Lucinschi continuă să fie de părere că „alegerile parlamentare anticipate ar fi o soluţie”.

În alt context, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei a declarat ilegale alegerile de duminică în sovietul suprem de la Tiraspol. Potrivit lui Anatol Golea, preşedintele Petru Lucinschi consideră că alegerile nu vor schimba esenţial evoluţia negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol, ba dimpotrivă „situaţia se va destabiliza şi mai mult”.

La alegerile parlamentare din nerecunoscuta republică nistreană au participat 43,8 % din cetăţenii cu drept de vot, aceasta fiind cea mai slabă participare la alegeri înregistrată în cei 10 ani de existenţă a autoproclamatei republici din stânga Nistrului. Pentru cele 43 de locuri în legislativul de la Tiraspol au concurat în circumscripţii uninominale 230 de candidaţi.

Comisia electorală, deocamdată, nu a făcut publice date oficiale referitor la învingătorii scrutinului. Potrivit unor informaţii neoficiale, difuzate astăzi de agenţia BASA-press, cele mai multe mandate în sovietul suprem de la Tiraspol le-au obţinut candidaţii propulsaţi de formaţiunea „Obnovlenie”, care-l sprijină pe liderul transnistrean, Igor Smirnov, care se autoidentifică drept parte componentă a mişcării cu acelaşi nume din Federaţia Rusă.

Potrivit analiştilor de la Tiraspol, mişcarea „Edinstvo” din Transnistria este în opoziţie faţă de Igor Smirnov. Oricare ar fi fost coloratura lor politică, toţi candidaţii au promis, însă, că vor opta pentru recunoaşterea republicii nistrene pe plan internaţional.

Din Chişinău, Alexandru Eftodi, pentru Radio Europa Liberă

*

Dan Ionescu: Referitor la eforturile Tiraspolului de a obţine recunoaşterea pe plan internaţional a autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, să notăm că Moscova pare să fi transmis noi semnale pe această temă. Aflaţi la Tiraspol, în calitate de observatori la alegerile de duminică, membrii comisiei parlamentare a Federaţiei Ruse pentru reglementarea diferendului transnistrean, şi-au anunţat intenţia de a discuta cu administraţia separatistă proiectul unui acord de prietenie şi colaborare între cele două părţi.

Potrivit acestor observatori, citaţi de postul de radio local, un asemenea acord nu ar contraveni prevederilor Memorandumului pentru reglementarea relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol. Printre forţele naţionaliste şi neocomuniste de la Moscova, care se pronunţă în sprijinul separatiştilor transnistreni, se numără, desigur, şi o bună parte a deputaţilor din Duma de stat. Comisia Dumei pentru reglementarea diferendului transnistrean a făcut cunoscut, că urmează a se întruni într-o şedinţă la Tiraspol, în cadrul căreiea se va discuta posibilitatea deschiderii unei secţii consulare pentru Transnistria a Ambasadei Federaţiei Ruse de la Chişinău. Membrii respectivei comisii au adresat un apel către preşedintele şi prim-ministrului Federaţiei Ruse, în care solicită acordarea de ajutoare umanitare localităţilor sinistrate din regiunea transnistreană.
XS
SM
MD
LG