Linkuri accesibilitate

Valeriu Prohnițchi (Expert Grup): „Moldova nu-şi valorifică în mod adecvat puţinele resurse pe care le are, în primul rând oamenii şi pământul.”



Descrierea Moldovei în metehne, slăbiciuni şi, ca eventual tratament, priorităţi de guvernare. Va rămâne Republica Moldova o istorie de succes sau măcar o promisiune a istoriei de succes? Şi în ce condiţii. Vom discuta cu directorul executiv al centrului de analiză economică Expert Grup, Valeriu Prohniţchi.

Europa Liberă: Aţi publicat împreună cu colegul Dumneavoastră Alex Oprunenco o expres analiză întitulată „Priorităţi pentru guvernare: un viitor pe care nu trebuie să-l ratăm... De fapt, mi s-a părut mai degrabă un memoriu, un fel de pledoarie făcută cu patimă mai puţin întâlnită la sobrii economişti pentru nişte acţiuni care să asigure mişcarea R. Moldova spre normalitate... Consideraţi că e momentul decisiv pentru a rata sau nu un viitor pentru R. Moldova?

Valeriu Prohniţchi
: „Da, într-adevăr, această analiză este ceva mai emotivă decât ne este în obicei să o facem şi acest lucru se datorează faptului că Moldova, din punctul nostru de vedere, este la o răscruce şi evoluţiile care ar putea urma sunt absolut diferite”.

Europa Liberă: Dle Prohniţchi, spuneaţi în preambului acelei expres analize că, indiferent de componenţa şi nuanţele ideologice ale viitoarei coaliţii de guvernare care se negociază cu atâta aplomb, există câteva probleme fundamentale ale ţării care oricum vor trebui abordate. Care sunt acestea?

Valeriu Prohniţchi
: „Exact la asta am vrut să atragem atenţia elitelor politice care acum sunt angajate în această febrilă negociere şi tatonare post-electorală a terenului politic, noi am vrut să atragem atenţia că dincolo de aceste negocieri, rămân nişte probleme fundamentale cu care ţara se ciocneşte de mult timp şi care doar au fost amplificate în contextul luptelor electorale. Acestea ţin de faptul că Moldova nu-şi valorifică în mod adecvat puţinele resurse pe care le are şi aceste resurse sunt, în primul rând, oamenii şi pământul. Nici una nici alta nu sunt pe deplin utilizate, de fapt, sunt epuizate. Oamenii emigrează, pământul este supus unor procese de eroziune cauzate de neglijenţa tehnologică.

Am atras atenţia asupra faptului că, în anul 2010, Moldova a dat dovadă de o voinţă politică ieşită din comun pentru implementarea reformelor, pentru apropierea de Uniunea Europeană. Din păcate, voinţa politică nu este suficientă pentru implementarea acestor reforme. Un ingredient esenţial este capacitatea administrativă, capacitatea birocratică, dacă doriţi, şi am observat că, practic, nimic nu s-a schimbat în această direcţie. Funcţionarii cum au fost foarte opaci, foarte puţin eficienţi, nevorbitori de limbi străine, prost motivaţi financiar şi moral, aşa au şi rămas”.

Europa Liberă: Sugeraţi că Republica Moldova nici birocraţie ca lumea, cum ar spune cineva, nu are?


Valeriu Prohniţchi: Birocraţie în sensul bun al cuvântului, avem nevoie de o armată de oameni aflaţi în serviciul publica care ar fi cu adevărat profesionişti, ar fi foarte bine remuneraţi, trebuie să recunoaştem că dacă nu vom remunera bine funcţionarii publici nu vom avea calitate, şi care ar fi şi independenţi politic, şi nu s-ar teme de această independenţă. Am impresia că mulţi funcţionari publici din Moldova pur şi simplu se tem să-şi etaleze independenţa politică şi să pună în activitatea cotidiană accentul, în primul rând, pe interesul public şi nu pe considerentele de ierarhie politică.

Europa Liberă: Dle Prohniţchi, atunci când spuneţi că indiferent de nuanţele ideologice şi de arhitectura unei noi majorităţi parlamentare, există nişte probleme care vor trebui abordate în cel mai serios mod. Din punctul dvs de vedere, importă sau nu importă deloc ce alianţă va veni?

Valeriu Prohniţchi
: „Evident că, din acest punct de vedere, absolut contează cine va conduce această ţară mai departe. Am atras atenţia asupra faptului că, se va forma o coaliţie de centru-stânga sau de centru-dreapta, problemele fundamentale vor fi exact aceleaşi care sunt azi şi o parte din ele le-am enumerat mai sus.

Nu am menţionat o altă problemă fundamentală care se coace tot mai mult – problema sistemului de pensii care în doi-trei ani ar putea să cadă din cauză că nu este durabil din punct de vedere financiar, iar ca să nu cadă bugetul de stat va trebui să-şi asume o povară enormă.

Asemenea gen de probleme vor trebui abordate de orice guvernare, dar sunt conştient de faptul că un tip de guvernare ar putea fi mai eficient decât altă guvernare în rezolvarea acestor probleme”.

Europa Liberă: Când spuneţi că ţările europene îşi reevaluează contractele sociale care nu mai pot fi întreţinute în contextul noilor realităţi financiare. Înseamnă, oare, acest lucru că Republica Moldova se scaldă într-un anumit comfort , deci nu este ca şi cum forţată să ia măsuri radicale iată şi în domeniul, probabil, a sistemului de pensii?

Valeriu Prohniţchi: „Ne-am referit la două lucruri când am scris aceasta. În primul rând, Moldova nu are povara unui lux social ieşit din comun. Neavând această amintire a unui trai mult mai bun, Moldova ar putea mai uşor decât o Mare Britanie sau o Franţă să-şi restructureze contractul social.

În al doilea rând am avut în vedere faptul că ţările europene se confruntă acum cu constrângeri sociale ieşit din comun, aceasta înseamnă că Moldova nu ar trebui acum să aştepte de la aceste ţări o asistenţă financiară pe potriva celei pe care o aştepta în anii 2008-2009. Aceste ţări îşi reevaluează opţiunile, observăm că multe ţări îşi retrag finanţarea din Republica Moldova. De exemplu, Marea Britanie îşi va închide asistenţa financiară într-un an, dacă încă nu şi-a închis-o”.

Europa Liberă: Dle Prohniţchi, dar vorbind de bietul birocrat moldovean, care nici inspirat nu este, nici curajos, nici instruit şi nici limbi franţuzeşti nu vorbeşte, dar, pe de altă parte, cum să îndrăznească să fie curajos şi bine-pregătit când există atâtea şi atâtea inerese economice pe care au diferite grupări economico-politice. Tema aceasta chiar a fost o temă de dezbateri electorale, nu cumva problema cea mai gravă ţine de controlul şi de interesele economice care iată, afectează buna funcţionare a guvernărilor de până acum?

Valeriu Prohniţchi
: Este şi una şi alta. Birocraţia trebuie să aibă o calitate inerentă. Ea trebuie să fie bine remunerată. Pentru aceasta trebuie să fie reformat sistemul de administraţie publică, mă refer la adminstraţia centrală.

Avem nevoie de un guvern mult mai mic, mult mai compact şi mult mai bine plătit. În al doilea rând, instituţiile din Republica Moldova trebuie să-şi facă bine meseria. Mă refer la justiţie, la felul cum funcţionează anumite agenţii de reglementare a pieţii. Uitaţi-vă că în anul 2009-2010 noi nu am văzut nicio activitate din partea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei ar trebui, într-adevăr, să se ocupe de marea corupţie şi nu de prinderea medicilor şi a unor vameşi care, pur şi simplu, au luat mita şi nu au pus la cale aceste scheme mari de corupţie şi evaziune vamală. La asemenea gen de instituţii ne refeream când scriam analiza noastră.

Europa Liberă: Sectorul educaţional moldovenesc - un călcâi a lui Ahile de departe al Republicii Moldova. Ce este cu acest sistem educaţional în care, iată, politicienii se tot sfiesc să facă investiţii pe potrivă.

Valeriu Prohniţchi: „În Moldova se investeşte relativ mult comparativ cu cât de săracă este ţara. Acest sistem trebuie restructurat din cauza că finanţele care ajung în sistem nu sunt bine utilizate. Am avut o discuţie cu un politician care mi-a spus: „Ce rost are să investim mai mult educaţie dacă specialiştii mai bine pregătiţi nu ar face decât mai repede să plece din Republica Moldova?”. Îmi pare eronată şi chiar periculoasă această abordare, din cauză că Moldova trebuie să-şi apere cetăţenii indiferent de faptul dacă lucrează în Moldova, Italia sau Rusia.

Este mult mai bine ca cetăţenii noştri să muncească peste hotare în baza unor diplome care ar fi internaţional recunsocute, ar fi protejaţi din punct de vedere social, ar plăti taxe, când s-ar pensiona ar primi pensii din ţara respectivă sau din Republica Moldova”.

Europa Liberă: Dle Prohniţchi, dvs spuneţi că sistemul educaţional este destul de bine finanţat comparativ cu alte ţări. Ce merge prost în această privinţă?

Valeriu Prohniţchi: „În primul rând sistemul este auto-suficient. Şcolile profesional tehnice există pentru sine, ca să luăm un exemplu doar. El există pentru acel mic corp didactic sau tehnic şi nu există pentru a presta anumite servicii calitative, nu există pentru studenţi, pentru cei care angajează studenţii, pentru părinţii acestor studenţi, Şcolile profesional-tehnice nu au fost recondiţionate din perioada sovietică”.

Europa Liberă: Dle Prohniţchi, după cunoştinţa dvs, există oameni care ar fi putut asigura soluţionarea acestor probleme fundamentale cu care se confruntă Republica Moldova?

Valeriu Prohniţchi: „Da, cred că există. Există şi politicieni care ar putea să manifeste voinţa politică necesară, să ofere tehnocraţilor voinţa politică necesară şi cred că există şi tehnocraţi, şi birocraţi bine pregătiţi, doar că ei nu sunt motivaţi să intre în serviciul public sau să fie eficienţi în serviciul public, dacă deja sunt acolo”.
XS
SM
MD
LG