5 decembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Comuniștii împotriva lui Diacov.
Dan Ionescu: Când nu se ţin de alegerea viitorului şef al statului, parlamentarii îşi găsesc uşor altceva de făcut. Comuniştii, de pildă, au trecut la strângerea de semnături în favoarea demiterii actualului preşedinte al Legislativului, Dumitru Diacov. Relatează Alexandru Eftodi.
Grupul parlamentar al comuniştilor îşi menţine intenţia de a-l demite din funcţie pe speakerul Dumitru Diacov şi a continuat astăzi negocierile în acest sens cu celelalte formaţiuni din Parlament.
Secretarul doi al Partidului Comuniştilor, Andrei Neguţa, ne-a declarat, că iniţiativa legislativă respectivă a fost semnată deja de cel puţin 43 de deputaţi. Chiar dacă au acumulat cu 10 semnături mai mult decât numărul necesar pentru iniţierea procedurii de destituire a speakerului, comuniştii nu se grăbesc să-şi depună iniţiativa la biroul permanent al Parlamentului. Andrei Neguţa ne-a declarat, că deputaţii comunişti vor cere oficial demisia lui Diacov după turul doi al scrutinului prezidenţial, programat pentru mîine.
Potrivit legislaţiei, iniţiativa de destituire a preşedintelui Parlamentului urmează a fi examinată în cel mult trei zile de la depunerea la biroul permanent. Deputaţii comunişti au cerut demisia lui Dumitru Diacov pe motiv că speakerul a întrerupt în mod abuziv, în opinia lor, votarea de vineri din cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, anulată în cele din urmă.
Deputaţii din grupurile parlamentare de centru dreapta, însă, sunt de părere că parlamentarii comunişti doresc înlăturarea lui Diacov pentru a exclude posibilitatea ca el să devină preşedinte interimar al Republicii Moldova, în cazul în care Parlamentul nu va putea alege un nou şef al statului. Această posibilitate rezultă dintr-o coliziune juridică, ce se conţine în Constituţie şi care urmează să fie soluţionată de Curtea Constituţională la 14 decembrie.
Preşedintele Parlamentului poate fi demis prin votul a cel puţin 68 de deputaţi din cei 101. În situaţia în care comuniştii deţin 40 de mandate, demiterea lui Diacov este imposibilă, fără consimţământul deputaţilor din propriul său grup parlamentar sau din celelalte trei de centru dreapta – Convenţia Democrată, Partidul Forţelor Democratice şi Partidul Popular Creştin-Democrat.
Deputatul Convenţie Democrate, Sergiu Mocanu, ne-a declarat că CDM nu va susţine demiterea lui Dumitru Diacov: „După ce Curtea Constituţională va decide cine va trebui să asigure interimatul şi comuniştii sunt sigur că Curtea Constituţională poate să decidă în favoarea preşedintelui Parlamentului în cazul în care expiră mandatul şi nu este ales un alt preşedinte, ei ar dori ca în această situaţie interimatul să fie asigurat de prim-ministrul Braghiş. Doi: ei consideră că în momentul în care se va elibera fotoliul, pe care stă astăzi Diacov, ei vor putea mai uşor să negocieze cu alte grupuri parlamentare funcţia de preşedinte al statului, urmând ca această funcţie pe care o deţine acuma Diacov să fie ocupat de un eventual negociator cu ei. Convenţia Democrată nu va participa la demiterea lui Diacov.”
Liderul partidului Popular Creştin-Democrat, Iurie Roşca, a exprimat o atitudine rezervată faţă de iniţiativa comuniştilor: „Probabil, că va exista o joncţiune, care va permite instalarea unui candidat, hai să spunem aşa, în funcţia de preşedinte şi preluarea funcţiei de preşedinte al Parlamentului de către exponenţii comuniştilor, sau de cei care vor fi cu ei în alianţă. Acest pas al comuniştilor poate fi legat şi de încercarea de a-l intimida pe Diacov, care în ultima clipă să accepte promovarea lui Voronin la funcţia de şef al statului. Comuniştii se gândesc şi la faptul, că poate până la urmă nu va fi ales nici un candidat la funcţia de preşedinte. Atunci actualul preşedinte dizolvă Parlamentul, iar dacă Curtea Constituţională răspunde solicitării preşedintelui în exerciţiu, că interimatul îl asigură preşedintele Parlamentului, atunci comuniştii bineînţeles ar dori ca acest om să-i reprezinte. Noi am cerut în repetate rânduri destituirea preşedintelui Parlamentului Diacov, acuma însă urmează să mai medităm dacă în actuala conjunctură este oportun să îl debarcăm.”
Liderul Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei, este de părerea, că intenţia comuniştilor de a-l demite pe spicherul Diacov va eşua: „Cred că această iniţiativă a comuniştilor este legată şi de intenţia de a intimida acest grup parlamentar. Anterior comuniştii le-au propus să creeze împreună o majoritate parlamentară. De a-i intimida şi a-i forţa poate pe unii să-l voteze pe Voronin. Iar pe de altă parte este legată şi de posibila deţinere a interimatului, pe care trebuie să-l exercite, în condiţiile în care expiră mandatul actualului preşedinte, preşedintele Parlamentului. Nu cred însă ca această iniţiativă să aibă sorţi de izbândă. Noi cel puţin, ca grup parlamentar, nu vom participa la asemenea acţiuni.”
Astăzi s-a întrunit biroul permanent al Parlamentului, care a introdus pe agenda de mîine a şedinţei plenare speciale un proiect al Guvernului, privind anunţarea imediată a stării excepţionale în trei judeţe afectate de calamităţile naturale de la sfârşitul lunii noiembrie. Starea excepţională, care ar urma să se menţină până la 5 februarie 2001, presupune administrarea directă de către Guvern a judeţelor Orhei, Soroca şi Edineţ.
Din Chişinău, Alexandru Eftodi, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Eşecul Parlamentului de la Chişinău în a-l alege luni pe viitorul preşedinte al ţării a fost comentat de către unele publicaţii occidentale. Ziarul Neue Zurcher Zeitung din 5 decembrie notează că următoarea rundă a votului se va desfăşura miercuri, iar în cazul unui nou insucces, procedura va trebui repetată în termen de 15 zile.
Actualitatea în Republica Moldova.
Comuniștii împotriva lui Diacov.
Dan Ionescu: Când nu se ţin de alegerea viitorului şef al statului, parlamentarii îşi găsesc uşor altceva de făcut. Comuniştii, de pildă, au trecut la strângerea de semnături în favoarea demiterii actualului preşedinte al Legislativului, Dumitru Diacov. Relatează Alexandru Eftodi.
Grupul parlamentar al comuniştilor îşi menţine intenţia de a-l demite din funcţie pe speakerul Dumitru Diacov şi a continuat astăzi negocierile în acest sens cu celelalte formaţiuni din Parlament.
Secretarul doi al Partidului Comuniştilor, Andrei Neguţa, ne-a declarat, că iniţiativa legislativă respectivă a fost semnată deja de cel puţin 43 de deputaţi. Chiar dacă au acumulat cu 10 semnături mai mult decât numărul necesar pentru iniţierea procedurii de destituire a speakerului, comuniştii nu se grăbesc să-şi depună iniţiativa la biroul permanent al Parlamentului. Andrei Neguţa ne-a declarat, că deputaţii comunişti vor cere oficial demisia lui Diacov după turul doi al scrutinului prezidenţial, programat pentru mîine.
Potrivit legislaţiei, iniţiativa de destituire a preşedintelui Parlamentului urmează a fi examinată în cel mult trei zile de la depunerea la biroul permanent. Deputaţii comunişti au cerut demisia lui Dumitru Diacov pe motiv că speakerul a întrerupt în mod abuziv, în opinia lor, votarea de vineri din cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, anulată în cele din urmă.
Deputaţii din grupurile parlamentare de centru dreapta, însă, sunt de părere că parlamentarii comunişti doresc înlăturarea lui Diacov pentru a exclude posibilitatea ca el să devină preşedinte interimar al Republicii Moldova, în cazul în care Parlamentul nu va putea alege un nou şef al statului. Această posibilitate rezultă dintr-o coliziune juridică, ce se conţine în Constituţie şi care urmează să fie soluţionată de Curtea Constituţională la 14 decembrie.
Preşedintele Parlamentului poate fi demis prin votul a cel puţin 68 de deputaţi din cei 101. În situaţia în care comuniştii deţin 40 de mandate, demiterea lui Diacov este imposibilă, fără consimţământul deputaţilor din propriul său grup parlamentar sau din celelalte trei de centru dreapta – Convenţia Democrată, Partidul Forţelor Democratice şi Partidul Popular Creştin-Democrat.
Deputatul Convenţie Democrate, Sergiu Mocanu, ne-a declarat că CDM nu va susţine demiterea lui Dumitru Diacov: „După ce Curtea Constituţională va decide cine va trebui să asigure interimatul şi comuniştii sunt sigur că Curtea Constituţională poate să decidă în favoarea preşedintelui Parlamentului în cazul în care expiră mandatul şi nu este ales un alt preşedinte, ei ar dori ca în această situaţie interimatul să fie asigurat de prim-ministrul Braghiş. Doi: ei consideră că în momentul în care se va elibera fotoliul, pe care stă astăzi Diacov, ei vor putea mai uşor să negocieze cu alte grupuri parlamentare funcţia de preşedinte al statului, urmând ca această funcţie pe care o deţine acuma Diacov să fie ocupat de un eventual negociator cu ei. Convenţia Democrată nu va participa la demiterea lui Diacov.”
Liderul partidului Popular Creştin-Democrat, Iurie Roşca, a exprimat o atitudine rezervată faţă de iniţiativa comuniştilor: „Probabil, că va exista o joncţiune, care va permite instalarea unui candidat, hai să spunem aşa, în funcţia de preşedinte şi preluarea funcţiei de preşedinte al Parlamentului de către exponenţii comuniştilor, sau de cei care vor fi cu ei în alianţă. Acest pas al comuniştilor poate fi legat şi de încercarea de a-l intimida pe Diacov, care în ultima clipă să accepte promovarea lui Voronin la funcţia de şef al statului. Comuniştii se gândesc şi la faptul, că poate până la urmă nu va fi ales nici un candidat la funcţia de preşedinte. Atunci actualul preşedinte dizolvă Parlamentul, iar dacă Curtea Constituţională răspunde solicitării preşedintelui în exerciţiu, că interimatul îl asigură preşedintele Parlamentului, atunci comuniştii bineînţeles ar dori ca acest om să-i reprezinte. Noi am cerut în repetate rânduri destituirea preşedintelui Parlamentului Diacov, acuma însă urmează să mai medităm dacă în actuala conjunctură este oportun să îl debarcăm.”
Liderul Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei, este de părerea, că intenţia comuniştilor de a-l demite pe spicherul Diacov va eşua: „Cred că această iniţiativă a comuniştilor este legată şi de intenţia de a intimida acest grup parlamentar. Anterior comuniştii le-au propus să creeze împreună o majoritate parlamentară. De a-i intimida şi a-i forţa poate pe unii să-l voteze pe Voronin. Iar pe de altă parte este legată şi de posibila deţinere a interimatului, pe care trebuie să-l exercite, în condiţiile în care expiră mandatul actualului preşedinte, preşedintele Parlamentului. Nu cred însă ca această iniţiativă să aibă sorţi de izbândă. Noi cel puţin, ca grup parlamentar, nu vom participa la asemenea acţiuni.”
Astăzi s-a întrunit biroul permanent al Parlamentului, care a introdus pe agenda de mîine a şedinţei plenare speciale un proiect al Guvernului, privind anunţarea imediată a stării excepţionale în trei judeţe afectate de calamităţile naturale de la sfârşitul lunii noiembrie. Starea excepţională, care ar urma să se menţină până la 5 februarie 2001, presupune administrarea directă de către Guvern a judeţelor Orhei, Soroca şi Edineţ.
Din Chişinău, Alexandru Eftodi, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Eşecul Parlamentului de la Chişinău în a-l alege luni pe viitorul preşedinte al ţării a fost comentat de către unele publicaţii occidentale. Ziarul Neue Zurcher Zeitung din 5 decembrie notează că următoarea rundă a votului se va desfăşura miercuri, iar în cazul unui nou insucces, procedura va trebui repetată în termen de 15 zile.
