Linkuri accesibilitate

Oazu Nantoi: „Trebuie să separăm categoric cele două noţiuni – soluţionarea conflictului din raioanele de Est ale Republicii Moldova şi funcţionalitatea OSCE-ului”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem cu ştirile. Diana Răileanu vă prezintă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
-------------------------------------------------------------------------

La închierea summitului OSCE de la Astana a fost adoptată o declarație comemorativă. În declarație se spune că securitatea fiecărui stat membru este legată în mod inseparabil de cea a celorlalte state OSCE. Totodată se reafirmă dreptul egal al fiecărui stat la securitate și libertatea fiecăruit stat de a-și alege aranjamentele de securitate, inclusiv de a semna tratate de alianțe. Fiecare stat membru trebuie să respecte drepturile celorlalți în această privință. În declarație se cere inițierea unor eforturi sporite pentru rezolvarea conflictelor existente în zona OSCE prin negocieri în cadrul formatelor convenite și cu respectarea normelor înscrise în Carta Națiunilor Unite. Unul din subiectele cele mai „fierbinti” ale summitului a fost legat de conflictele îngheţate din regiune. Dar summitul de la Astana, primul după 11 ani, nu a reuşit să adopte un plan de acţiuni pentru rolul organizaţiei in viitor. Mai multe detalii, în cadrul emisiunii.

Premierul Republicii Moldova Vlad Filat susţine că mai mulţi lideri europeni şi-au exprimat speranţa că forţele democratice vor guverna Moldova în urma alegerilor din 28 noiembrie. Într-un comunicat al guvernului se spune că această dorinţă a fost comunicată premierului în convorbiri telefonice de premierul Italiei Silvio Berlusconi, al Ungariei Victor Orban şi de preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek. Dacă vor continua să fie împreună, cele trei partide din Alianţa pentru Integrare Europeană intrate în parlament – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal – ar avea majoritatea locurilor, suficiente să instaleze un guvern, dar nu şi să aleagă şeful statului, potrivit actualei proceduri.

Gerul şi ninsorile puternice a făcut zeci de victime în Centrul şi Estul Europei şi a blocat sau a deviat pentru mai multe zile traficul auto, feroviar şi cel aerian. Totodată, în Serbia şi Muntenegru s-au produs inundaţii. Sute de familii au fost evacuate urmare a ploilor puternice şi creşterii debitelor râurilor.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus astăzi că depeşele diplomatice americane dezvăluite de site-ul Wikileaks arată „cinismul” politicii externe a Statelor Unite, dar nu vor influenţa relaţia bilaterală. În depeşele diplomaţilor americani Medvedev este descris drept un preşedinte slab care nu a preluat controlul deplin de la predecesorul său, astăzi premierul Vladimir Putin. Medvedev a mai spus că, dacă ar ajunge în presă, nici evaluările diplomaţilor ruşi n-ar fi de natură să-i flateze pe demnitarii străini. Preşedintele rus a făcut declaraţia la o conferinţă de presă în timpul vizitei în Rusia a premierul italian Silvio Berlusconi, descris în depeşele diplomaţilor americani drept „magnat de teapa lui Putin”.

În noi depeşe diplomatice americane, publicate de WikiLeaks, se mai afirmă că Rusia i-ar fi înarmat pe separatiştii din Abhazia şi Oseţia de sud, în pregătirea ciocnirii cu Georgia, din august 2008. Tot în acea perioadă premergătoare se afirmă că Rusia ar fi efectuat operaţiuni, sub acoperire, pentru a provoca şi destabiliza Georgia.

Programul Natiunilor Unite pentru Alimentaţie a anunţat că va susţine financiar 6 700 de familii de refugiati georgieni din Osetia de Sud pe perioada acestei ierni. Refugiaţii şi-au părăsit casele ca urmare a războiului rus-georgian din augist 2008. Agentia ONU a anunţat ca acesta este ultimul an in care Georgia primeste acest ajutor umanitar pentru refugiaţi.

Premierul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a câştigat o luptă grea dar corectă pentru a găzdui campionatul mondial de fotbal din 2018. Aflat la Zurich, Putin a respins categoric orice speculaţie că victoria s-ar fi obţinut pe căi mai puţin ortodoxe. Emiratul Quatar va găzdui campionatul patru ani mai târziu.

-----------------------------------------------------------------------------

Aşadar, după o pauză de 11 ani, la Astana, capitala Kirghistanului, s-au reunit liderii Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa - o bună ocazie, spuneau în ajun analiştii politici, de a discuta despre prezentul şi viitorul acestei organizaţii.

Republica Moldova însă nu a fost reprezentată de preşedintele său interimar, Mihai Ghimpu. El a refuzat participarea la summit în ultimul moment, pe motivul că documentele reuniunii nu făceau referinţă la retragerea trupelor militare ruse din Transnistria şi la nevoia îndeplinirii obligaţiilor asumate de Rusia la precedentul summit din 1999 de la Istanbul.

Gestul lui Mihai Ghimpu a fost etichetat imediat la Tiraspol drept o dovadă a lipsei de interes a Moldovei faţă de edificarea unui nou sistem de securitate în Europa, unul mai sigur şi echitabil, precum şi drept „un refuz de a contribui la stabilizarea cât mai grabnică a situaţiei în regiunea moldo-transnistreană”, am citat dintr-un comunicat de presă al oficiului pentru relaţii externe de la Tiraspol.

Cu toate acestea, problema conflictelor îngheţate şi în particular cea a reglementării transnistrene a fost una din discuţiile cele mai fierbinţi din cadrul summitului.

Chiar în prima zi a summitului, pe 1 decembrie, Moldova a fost pomenită în discursurile mai multor lideri prezenţi la Astana.

Hillary Clinton
Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton a spus că nici o altă organizaţie nu este aşa de bine poziţionată ca OSCE să rezolve conflictele din Transnistria şi Nagorno-Karabah.

Iar cancelarul Germaniei Angela Merkel şi-a exprimat speranţa că summitul OSCE va cuprinde în planul de acţiune reluarea negocierilor în format 5 plus 2 asupra Transnistriei. „Dacă reuşim reluarea negocierilor formale întrevăd o bază bună pentru rezolvarea conflictului”, a spus Merkel, reamintind că a discutat această problemă cu preşedintele rus Dmitri Medvedev la întâlnirea avută în iunie în apropierea Berlinului.

În intervenţia sa de la Astana, vicepremierul moldovean Victor Osipov a cerut retragerea grabnică a trupelor ruseşti din Transnistria, reamintind că ele se află în Republica Moldova fără acordul ţării-gazdă. Victor Osipov a cerut sprijinul partenerilor europeni şi americani pentru reflectarea adecvată in documentele summitului a parametrilor specifici pentru rezolvarea conflictului transnistrean, in baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. Vice-premierul Osipov a discutat aceste chestiuni cu partenerii de negocieri, in mod deosebit cu reprezentantii Statelor Unite, Uniunii Europene si Rusiei.

Cu privire la agenda mai generală a summitului de două zile de la Astana, corespondenţii Europei Libere au notat că acesta a reprezentat un test pentru şansele de supravieţuire a OSCE. Ultimul summit a avut loc la Istanbul în 1999 – iar pauza de 11 ani este ea însăşi o dovadă că OSCE are probleme.

Secretatrul general OSCE, Marc Perrin de Brichambaut, a recunoscut că unele din principiile organizaţiei au fost „neglijate” în ultimii ani şi că lipsa de încredere dintre ţările-membre a redus capacitatea ei de a reacţiona la crize. Secretarul general le-a spus liderilor celor 68 de ţări reprezentate la summit că depinde numai de ei ca OSCE să devină mai eficientă.

Dar secretarul de stat Hillary Clinton a sugerat în discursul ei că unele ţări pot face mai mult decât altele pentru o organizaţie mai puternică. „Este încurajator că Rusia recunoaşte nevoia întăririi capacităţii de reacţie a OSCE”, a spus Hillary Clinton, adăugând că speră să se ajungă la o înţelegere privind o implicare mai liberă şi mai rapidă a organizaţiei în crize de felul celor din Georgia sau Kirghistan.

Într-o aluzie transparentă tot la Rusia, Clinton a deplâns faptul că OSCE a fost împiedicată de o ţară membră să înfiinţeze o misiune în altă ţară membră – în Georgia.

Amintim că deciziile în OSCE se iau prin consens, ceea ce înseamnă că orice ţară poate bloca sau dilua declaraţiile adoptate. De 11 ani, de la ultimul summit al OSCE, clivajul între Occident şi Rusia a rămas acelaşi: o înţelegere diferită a rolului şi menirii organizaţiei regionale. Se ocupă OSCE şi de probleme legate de drepturile omului sau numai de cele de securitate? Şi cine defineşte care sunt ameninţările la securitatea regională şi cum ar trebui rezolvate?

Aşa că ultima sesiune a reuniunii de la Astana s-a încheiat fără aprobarea unui plan de acţiune, care – cum îi spune şi numele – ar fi sugerat căi de rezolvare a crizelor regionale, inclusiv cea din Transnistria.

Negocierile s-au purtat ore îndelungate în spatele uşilor închise. Corespondentii nostru la summit au relatat că preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev ţi ministrul său de externe Serghei Lavrov au părăsit reuniunea deoarece insistenţele lor de a se recunoaste în documente independenta celor doua regiuni separatiste din Georgia nu au fost aprobate de ceilalti membri ai OSCE. Rusia este singura ţară din aceasta organizatie care a recunoscut independenta Osetiei de Sud si Abhaziei după razboiul ruso-georgian din august 2008.

Reprezentanţii Uniunii Europene, în declaratii facute dupa declaratia finală, au repetat că Uniunea Europeana susţine rezolvarea tuturor conflictelor îngheţate din regiune, nu numai cel georgian, în cadrul OSCE.

În general, în discursurile ţinute la summit, mulţi lideri au recunoscut că OSCE nu a fost capabilă să-şi îndeplinească eficient misiunea de prevenire a conflictelor în Europa si fosta Uniune Sovietică.

Sumitul OSCE de la Astana a luat sfîrşit cu o declaratie în care se reamintesc principiile organizaţiei şi se reafirmă dreptul egal al fiecărui stat la securitate şi la alegerea alianţelor de securitate din care vrea să facă parte. Fiecare stat membru are obligaţia să respecte dreptul la suveranitate al celorlalte state, se mai spune în declaraţia finală.

------------------------------------------------------------------------------------

L-am rugat să comenteze rezultatele summitului OSCE pe invitatul ediţiei de astăzi, expertul Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice din Chişinău.

Oazu Nantoi
Oazu Nantoi: „Eu cred că trebuie să separăm categoric aceste două noţiuni – soluţionarea conflictului din raioanele de Est ale Republicii Moldova şi existenţa sau funcţionarea, sau funcţionalitatea OSCE-ului. Dat fiind faptul că atunci când a apărut Misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontieră, acest lucru nu s-a decis în cadrul formatului de negocieri sub egida OSCE. Şi atunci, când Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană au introdus interdicţii de circulaţie pentru un grup de persoane de la Tiraspol, acest lucru iarăşi nu a fost consultat cu nimeni în formatul de negocieri, cu participarea OSCE-ului în calitate de mediator. Trebuie să fim realişti. Diplomaţii spun lucruri diplomatice, iar dacă noi suntem cetăţeni ai Republicii Moldova şi dorim să avem o ţară, atunci trebuie să fim realişti, inclusiv în ceea ce priveşte soluţiile viabile ale conflictului din raioanele de Est ale Republicii Moldova. Aceste soluţii nu presupun implicarea OSCE, deoarece, repet, OSCE-ul a apărut aproape cu 40 de ani în urmă cu totul în alte scopuri şi nu este capabilă să ofere nimic pentru soluţionarea conflictelor de tipul celui din raioanele de Est ale Republicii Moldova. Cu excepţia sticlelor cu apă, pe care le duceau la copiii din şcolile hărţuite de cazacii şi structurile de forţă din stânga Nistrului, atunci când regimul de la Tiraspol a încercat să le închidă.”

Europa Liberă: Care credeţi că ar putea să fie aceste soluţii? Pentru că până acum ele rămân destul de divergente, să zic aşa, dacă ţinem cont de punctele de vedere ale actorilor implicaţi în reglementarea transnistreană?

Oazu Nantoi: „Cel mai grav este că dacă această întrebare ar fi fost formulată la adresa tuturor guvernărilor, care s-au perindat la Chişinău, nici una din ele nu a fost în stare să dea un răspuns explicit. Asta este una la mînă. Al doilea moment: situaţia în jurul conflictului din raioanele de Est ale Republicii Moldova este dictată, este determinată de interese. Interesele Federaţiei Ruse. Au fost respectate în documentul cunoscut sub denumirea de aşa-numitul „memorandum Kozak”. Acest „memorandum Kozak” prevedea lichidarea statului Republica Moldova şi transformarea ei într-un pseudostat, cu două entităţi clare – Transnistria şi Găgăuzia, cu restul teritoriului lipsit măcar de administraţie proprie, cu prezenţă militară garantată a trupelor Federaţiei Ruse. Şi, deci, manipulată din exterior prin intermediul Transnistriei şi a Găgăuziei. Interesele Ucrainei, în mare parte, au fost definite prin „planul Iuşcenko”, cine-l mai ţine minte, prezentat la 16 mai 2005, la Viniţa. Ulterior, la 22 iulie, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la principiile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului. Dar nu trebuie să uităm că acea lege a fost votată ca un element al „planului Iuşcenko”, dar nu ca un element al unei strategii naţionale de reîntregire a ţării. „Planul Iuşcenko” a decedat, respectiv această lege a rămas în suspans, nemaivorbind de principiile nocive, care sunt puse la bazele ei. Cine vrea, n-are decât s-o consulte. Aceasta presupune, în opinia mea, realizarea unei variante Kosovo în cazul Transnistriei. Deci, eu consider că trebuie să terminăm cu căutarea soluţiilor magice în urma intervenţiei unor actori străini şi să ne concentrăm asupra consolidării democraţiei moldoveneşti şi a statului de drept moldovenesc. Poate atunci va apărea şi capacitatea de a formula acele criterii de bază ale unei soluţii viabile, care vor fi cunoscute de toată lumea, inclusiv de acei care vor să ne ajute din exterior. Şi atunci se va merge pas cu pas în direcţia implementării acestor criterii şi edificării unui stat viabil, unui stat real, în locul situaţiei care există timp de aproape 20 de ani.”

Europa Liberă: Domnule Nantoi, după alegerile din 28 noiembrie, credeţi că politica Chişinăului din ultimul an, perspectiva care i s-a dat reglementării transnistrene, ar putea să sufere schimbări? Sau va rămâne în vigoare şi pentru următorii ani?

Oazu Nantoi: „Schimbările pot fi atât pozitive, precum şi negative. Suntem obişnuiţi mai mult cu ultimele. Deci, dacă va fi creată o alianţă pro europeană şi va fi depăşită criza cu alegerea şefului statului, atunci putem fi puţin mai optimişti. În special, ţinând cont de faptul că situaţia în stânga Nistrului deloc nu arată optimist. Dar, repet, eu sunt acela care consider că cheia soluţiei, pentru soluţionarea conflictului se află la Chişinău. Şi conflictul va fi soluţionat atunci când vom avea o guvernare adecvată ca voinţă politică şi competenţă, formată prin voinţa liber exprimată a cetăţenilor Republicii Moldova. Să vedem ce va fi mai spre Anul Nou.”

Radu Benea: opinia invitatului ediţiei de astăzi, expertul Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice din Chişinău.

Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea, vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG