Linkuri accesibilitate

Mark Stephens, avocatul celui care a fondat WikiLeaks, declară că atacurile cibernetice la adresa site-ului ar fi coordonate la nivel de stat.


De astăzi, WikiLeaks are o nouă adresă de internet: wikilieks.ch
O schimbare forţată de platforma americană ce găzduia controversatul portal de informaţii secrete.


Platforma de internet EveryDNS a anunţat joi seară că nu mai găzduieşte WikiLeaks pentru că atacurile masive la care este supus controversatul portal o pune în imposibilitatea de a garanta funcţionarea normală a sute de mii de alte pagini de internet pe care le găzduieşte.

Aşa că de astăzi, WikiLeaks are o adresă în Elveţia deşi se pare că portalul este găzduit pe terminale în Suedia şi Franţa. Agenţia France Presse îl citează pe Mark Stephens, avocatul celui care a fondat WikiLeaks, cu aprecierea că atacurile ar fi coordonate la nivel de stat. „Cineva, de bănuit un stat, controlează acum sute de mii de computere vulnerabile, în toată lumea, care vor concomitent să intre pe WikiLeakes. Şi atunci, portalul nostru se blochează”.

Cu o zi în urmă, Amazon.com a renunţat să mai găzduiască WikiLeakes. Asta după ce în Congresul american s-a pus întrebarea care este legătura între Amazon şi WikiLeaks.

Cu toate greutăţile întâmpinate, depeşele secrete ale diplomaţiei americane continuă să fie publicate: fie de WikiLeaks direct, fie de cele cinci ziare si reviste care au acces exclusiv şi direct la documentele din posesia Wikileakes. Este vorba de Le Monde, Der Spiegel, The Guardian, New York Times şi El Pais.

Ultimele depeşe sunt legate de Afganistan. Potrivit unui document, emisarul special al Statelor Unite în Afganistan l-ar fi caracterizat pe preşedintele Karzai drept „slab, paranoic, plin de el, anti-american”. În ochii lui Karl Eikenberry, Karzai nu are nici o idee despre principiile după care se „contruieşte o naţiune”. Tot potrivit diplomatului american, aproape toţi candidaţii la un fotoliu ministerial erau corupţi.

The Guardian a publicat alte depeşe din care reiese că diplomaţia americană era foarte nemulţumită de modul în care acţionau trupele britanice în Afganistan. The Guardian comentează că din depeşe reiese cât de critică era poziţia Statelor Unite faţă de eşecul britanicilor de a asigura securitatea în zona afgană pe care ar fi trebuit s-o controleze.

WikiLeakes susţine că are peste 200 de mii de depeşe diplomatice americane, documente confidenţiale, unele chiar secrete. Ele sunt publicate treptat, pentru a permite publicului să le studieze şi mediilor de presă să le comenteze.

Joi a apărut şi prima depeşă trimisă de ambasada americană de la Chişinău, în septembrie 2009. Potrivit ei, Marian Lupu, liderul democrat, l-ar fi informat pe ambasadorul Statelor Unite că Vladimir Voronin tocmai încercase să-i ofere 10 milioane de dolari pentru formarea unei coaliţii de centru-stînga.
XS
SM
MD
LG