Linkuri accesibilitate

Depeșe diplomatice publicate de WikiLeaks despre un deal de milioane propus de V. Voronin


Într-o discuție din septembrie 2009 cu liderul PD, V. Voronin era dispus să plătească 10 milioane de dolari în schimbul acceptului lui Marian Lupu de a forma o coaliție cu PCRM.

În septembrie 2009, liderul comuniştilor Vladimir Voronin ar fi fost dispus să plătească milioane pentru o coaliţiei cu Partidul Democrat, care să-i dea lui Marian Lupu preşedinţia ţării şi lui conducerea parlamentului. Tot în septembrie 2009, Rusia era îngrijorată de perspectiva ca Mihai Ghimpu să rămână la preşedinţia ţării, dar credea deja în posibilitatea alegerilor generale anticipate în 2010. Iar partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană negociau încă un algoritm după care să împartă funcţiile în guvern.

Astfel este descrisă situaţia într-o serie de depeşe diplomatice, trimise de ambasada americană din Chişinău şi care au fost acum publicate de Wikileaks şi cotidianele Le Monde si The Guardian.


Principala sursă a acestor informaţii este liderul democrat Marian Lupu, care s-a întâlnit cu ambasadorul american Asif Chaudrey după o discuţie privată, pe 7 septembrie 2009, cu liderul comuniştilor Vladimir Voronin.

Potrivit lui Lupu, Voronin i-ar fi propus o coaliţie de centru-stânga. Comuniștii urmau să-l aleagă pe Lupu preşedinte al ţării, iar Voronin urma să devină speaker al parlamentului.

Când liderul democrat a refuzat, Voronin i-ar fi propus bani, 5 milioane de dolari şi după încă un refuz, 10 milioane.

Marian Lupu îi povesteşte ambasadorului american că i-a făcut o contra-propunere: în schimbul celor 4 voturi care-i lipseau în parlament pentru preşedinţiei, oferea imunitate lui Voronin, familiei acestuia şi altor lideri comunişti.

Povestea lui Marian Lupu, se relatează într-o altă depeşă, i-ar fi fost confirmată ambasadorului american – dar numai prin mimică – de Vladimir Voronin, pe 14 septembrie 2009. Şi tot atunci, Voronin l-ar fi descris pe Marian Lupu drept o persoană care părea „pierdută sub influenţa unei puteri străine”. În depeşa ambasadei se scrie că nu este clar dacă se referea la „Rusia, România sau Statele Unite”.

În tot cazul, acum din nou potrivit lui Marian Lupu, Rusia era în acele săptămâni îngrijorată de perspectiva ca Mihai Ghimpu să devină preşedinte. Iar cu Marian Lupu, ruşii au avut contacte intense, tot de el povestite.

Pe 12 august, Marian Lupu s-a aflat la Moscova, în secret, unde timp de două ore a fost interogat într-o cameră de hotel, de două persoane care i-au făcut un test psihologic şi politic.

La începutul lui septembrie, a mai povestit Marian Lupu ambasadorului american, s-a întâlnit la Frankfurt, cu emisari ai administraţie Medvedev. Aceştia i-au comunicat îngrijorarea Moscovei provocată de perspectiva ca Mihai Ghimpu, cu vederile sale pro-române, să rămână la conducerea ţării.

Pe de altă parte, emisarii lui Medvedev au pomenit de mai multe ori posibilitatea alegerilor anticipate în 2010. Ştiind că sunt în contact strîns şi cu Voronin, Lupu a dedus că Partidul comuniştilor se pregătea să forţeze alegeri generale anticipate. Toate acestea pot fi citite în depeşele ambasadei americane de la Chişinău.

Tot în acele zile se împărţea puterea şi se împărţeau locurile în guvern. Încă nu fusese stabilit algoritmul. Marian Lupu i-a povestit ambasadorului american că fiind vorba de 16 ministere, putea fi împărţite egal, 4 la fiecare partid. Filat propusese deja o împărţire care să reflecte ponderea partidelor în parlament: 6-4-4-2 . Dar ar fi fost dispus la un compromis faţă de AMN astfel încât împărţirea să fie 5-4-4-3.

În tot cazul, Marian Lupu l-a asigurat pe ambasadorul american că alianţa încearcă să ajungă la o înţelegere până pe 14 septembrie 2009, când era aşteptată plecarea preşedintelui Voronin şi a guvernului Greceanîi.

În încheierea depeşei americane din 8 septembrie, 2009, ambasadorul Asif Chaudhry făcea următoarea remarcă: „Lupu se teme că Partidul comuniştilor nu va vota pentru el şi că Moldova se îndreaptă spre noi alegeri generale. S-ar putea să aibă dreptate”.

Depeşele care au fost publicate astăzi sunt numai câteva din cele 713 aflate în posesia WikiLeaks.

Contactat de Europa Libera, unul din fruntaşii comunişti, Mark Tkaciuk a respins categoric informaţiile din depeşele diploamtice, cu argumentul: „Încă o dată atrag atenţia că spre 7 septembrie nici o polemică, nici o negociere nu mai putea să aibă loc, cel puţin pe motiv că, chiar şi cu puterile PD, n-am fi reuşit să-l demitem de Ghimpu dacă am fi ajuns la vreo înţelegere de acest fel. Într-un cuvânt, este o aiurileală şi e păcat că astfel de publicaţii serioase cum e The Guardian sau Le Monde şi-au permis să facă trimitere la o informaţie atât de îndoielnică, atât de neveridică.”

Preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov a spus pentru Publika TV : “Toată această poveste nu face nici doi bani”.
XS
SM
MD
LG