Linkuri accesibilitate

Diferendul transnistrean pomenit în discursurile lui Clinton și Merkel de la Astana


Summitul din capitala kazahă va fi un test al șanselor de supraviețuire a OSCE.

Vicepremierul Victor Osipov şi viceministrul de externe Andrei Popov reprezintă Republica Moldova la summitul de la Astana al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, a cărei preşedinţie revine până la sfârşitul anului curent Kazahstanului.

Astăzi, în prima zi a summitului, Moldova a fost pomenită în discursurile mai multor lideri prezenţi la Astana – din cauza Transnistriei.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton a spus că nici o altă organizaţie nu este aşa de bine poziţionată ca OSCE să rezolve conflictele din Transnistria şi Nagorno-Karabah.

Iar cancelarul Germaniei Angela Merkel şi-a exprimat speranţa că summitul OSCE va cuprinde în planul de acţiune reluarea negocierilor în format 5 plus 2 asupra Transnistriei. „Dacă reuşim reluarea negocierilor formale întrevăd o bază bună pentru rezolvarea conflictului”, a spus Merkel, reamintind că a discutat această problemă cu preşedintele rus Dmitri Medvedev la întâlnirea avută în iunie în apropierea Berlinului.

În intervenţia sa de la Astana, vicepremierul moldovean Victor Osipov a cerut retragerea grabnică a trupelor ruseşti din Transnistria, reamintind că ele se află în Republica Moldova fără acordul ţării-gazdă.

Cu privire la agenda mai generală a summitului de două zile de la Astana, corespondenţii EL notează că el va fi un test pentru şansele de supravieţuire a OSCE.
Ultimul summit a avut loc la Istanbul în 1999 – iar pauza de 11 ani este ea însăşi o dovadă că OSCE are probleme.

Secretatrul general OSCE Marc Perrin de Brichambaut a recunoscut astăzi că unele din principiile organizaţiei au fost „neglijate” în ultimii ani şi că lipsa de încredere dintre ţările-membre a redus capacitatea ei de a reacţiona la crize. Secretarul general le-a spus liderilor celor 68 de ţări reprezentate la summit că depinde numai de ei ca OSCE să devină mai eficientă.

Dar secretarul de stat Hillary Clinton a sugerat în discursul ei că unele ţări pot face mai mult decât altele pentru o organizaţie mai puternică. „Este încurajator că Rusia recunoaşte nevoia întăririi capacităţii de reacţie a OSCE”, a spus Hillary Clinton, adăugând că speră să se ajungă la o înţelegere privind o implicare mai liberă şi mai rapidă a organizaţiei în crize de felul celor din Georgia sau Kirghistan.

Într-o aluzie transparentă tot la Rusia, Clinton a deplâns faptul că OSCE a fost împiedicată de o ţară membră să înfiinţeze o misiune în altă ţară membră – în Georgia.
Corespondenţii EL scriu că asemenea dezacorduri între ţările cele mai puternice din OSCE pun sub semnul întrebării ajungerea la un acord semnificativ la Astana privind viitorul organizaţiei.

Deşi Afganistanul nu este membru în OSCE, el figurează la loc de frunte pe agenda summitului de la Astana, inclusiv pentru că nu mai puţin de 40 de ţări membre au participat în măsură mai mare sau mai mică la operaţiunile internaţionale din Afganistan.

Invitat la Astana, preşedintele Hamid Karzai a salutat dorinţa exprimată de Hillary Clinton ca OSCE să participe mai activ la rezolvarea problemelor Afganistanului. Preşedintele afgan a spus că ţara sa se învecinează cu trei ţări din OSCE şi că de aceea, dar şi din alte motive, organizaţia ar putea juca un rol mai mare în securitatea regiunii.

O altă ţară cu probleme reprezentată la summitul de două zile din capitala kazahă este Kirghistanul. Roza Otunbaieva, devenită preşedintă după ciocnirile interetnice din vară, a recunoscut că Kirghistanul se confruntă încă cu probleme nerezolvate, despre care a spus că au un „potenţial distructiv considerabil”.
XS
SM
MD
LG