Linkuri accesibilitate

Rolul viitor al OSCE pe agenda summitului de la Astana


Astana în ajunul summitului OSCE

Astana în ajunul summitului OSCE

Paradoxul președinției kazahe a OSCE : foarte activă în cadrul oranizației, Astana n-a făcut niciun efort acasă pentru ameliorarea drepturilor omului.

La Astana, în Kazahstan, începe astăzi summit-ul OSCE, primul asemenea eveniment în 11 ani. Pe agendă - combaterea terorismului , traficului de persoane, droguri și arme, războiul din Afganistan precum și conflictele prelungite din fostul spațiu sovietic, inclusiv cel transnistrean. Dar, după cum spun mulți observatori, Kazahstanul însuși ar putea fi obiectul principal al summit-ului pe care îl găzduiește:

Liderii internaționali care merg la Astana la summit-ul de două zile sunt întâmpinați de fanfare cu ajutorul cărora Kazakhstanul încearcă să acopere criticile în adresa sa, după un an în fruntea principalei organizații care veghează la securitatea și respectarea drepturilor omului în Europa, scrie agenția Reuter.

La summit vor lua parte între alții președintele rus Dmitri Medvedev, cancelara Germaniei Angela Merkel, președintele Uniunii Europene Herman Van Rompuy, Secretarul general ONU, Bann Ki-Moon. Statele Unite vor fi reprezentate de secretarul de stat Hillary Clinton.

Liderii din Azerbaijan și Armenia vor încerca să se pună de acord asupra unei mult așteptate soluții în disputa din Nagorno-Karabakh.

Evenimentul de două zile are menirea să revigoreze rolul jucat de cea mai mare organizaţie interguvernamentală din domeniul securităţii. Secretarul general OSCE Marc Perrin de Brichambaut a descris summit-ul de la Astana drept un „exerciţiu de reflecţie colectivă asupra a cea ce este important” pentru viitorul organizației, iar despre Kazahstan a spus că este o ţară care doreşte să se prezinte lumii.

După cum spune analistul Dosym Satpayev, summit-ul ar fi "înainte de orice, un eviment de imagine personal al președintelui Nursultan Nazarbayev”, cel care conduce Kazahstanul de două decenii. Nu în ultimul rând, liderul kazah dorește să prezinte lumii copilul său de suflet - capitala Astana care se ridică în mijlocul stepelor măturate de vânt și bogate în petrol ale Kazahstanului.

Țara central asiatică este prima dintre fostele republici sovietice care exercită președinția de un an a organizației cu 56 de membri. Kazahstanul a fost criticat intens de apărătorii drepturilor omului, așa încât și-a asumat numeroase angajamente pentru a primi președinția rotativă a OSCE.

"Avem convingrea profundă că nu s-a ținut de cuvânt așa cum a promis”, a declarat agenției Reuter, Viaceslav Abramov, șeful adjunct al organizației pentru drepturile omului cu sediul la Washington, Freedom House.

Acasă, să-l critici pe președintele Nazarbaev este tabu. Anul acesta, parlamentul a votat pentru a-l declara Lider al Națiunii, a înăspri pedepsele pentru insultarea lui publică sau vandalizarea portretelor sale. O lege care, în așteptarea summit-ului OSCE, n-a fost încă promulgată. dar nici respinsă.

Argument pentru oficialii kazahi să afirme că regimul lui Nazarbaev este mai blând decât în alte republici central-asiatice. Țara și-a păstrat stabilitatea politică și armonia într-o regiune confruntată cu extremismul islamic și violențele interetnice. Nivelul de trai, de asemenea este mai ridicat, în comparație cu al vecinilor.

Iar la sfârşitul unui an în fruntea OSCE, Kazahstranul este lăudat pentru o preşedinţie eficientă. Însă, aşa cum observă Rachel Denber de la organizaţia Human Rights Watch aceste este „un paradox dezamăgitor”. Kazahstanul, spune Denber, a fost foarte activ ca lider al OSCE, dar a făcut paşi puţini, dacă a făcut vreunul, pentru a-şi îmbunătăţi propria situaţie a drepturilor omului.
XS
SM
MD
LG