Preşedintele rus Dimitri Medvedev şi-a ţinut discursul anual despre starea naţiunii, în parlament. Un discurs de la care mulţi analişti aşteptau indicii dacă Medvedev va candida sau nu la preşedinţiei în 2012. Aşteptările au fost înşelate deşi temele abordate de preşedinte au fost de mare interes: parteneriatul cu occidentul, combaterea corupţiei, protecţia copiilor.
Preşedintele Medvedev a avertizat că în următorii 10 ani ar putea reizbucni o cursă a înarmării, la fel de periculoasă şi costisitoare ca cea din timpul Războiului Rece. Şi a pledat pentru o înţelegere rapidă între Rusia şi Occident privind apărarea anti-rachetă.
După cum se ştie, la summitul NATO de la Lisabona, aliaţii occidentali au propus Rusiei să coopereze la proiectul scutului anti-rachetă, ofertă acceptată atunci cu destulă reţinere de Medvedev.
La Moscova, în parlament, Medvedev a părut mult mai convins de necesitatea ca Rusia să coopereze în proiectul anti-rachetă. Pentru a evita o cursă a înarmării.
După cum se ştie, planul unui scut anti rachetă a fost dezvoltat de administraţia George W. Bush. Iniţial prevedea amplasarea unor interceptoare anti-rachetă în Polonia şi a unei staţii radar în Cehia.
Planul a fost primit cu destulă răceală de polonezi şi cehi, susţinut însă de guvernele respective. Şi a provocat critici vehemente la Moscova pentru că Rusia îşi vedea ameninţate interesele strategice.
Între timp, administraţia Obama a modificat radical planul, care va începe cu amplasarea unor sisteme defensive pe nave militare. Restul va fi discutat. Şi negociat, parţial, cu Rusia.
Preşedintele Medvedev a pledat şi pentru combaterea proliferării armelor de distrugere în masă. Un mesaj adresat indirect şi Senatului american, care tergiversează acum ratificarea noului tratat START, semnat de America şi Rusia în primăvară.
Rusia ar avea nevoie de parteneriatul cu Statele Unite şi Uniunea Europeană şi în domeniul economic, a mai declarat Medvedev în parlament. Dar economia rusă are în primul rând nevoie de reforme, a continuat preşedintele rus.
Situaţia în economie este complicată, încă. Nu am depăşit toate consecinţele recesiunii dar vom continua să ne achităm de datoriile noastre sociale, a declart Medvedev, în aplauzele deputaţilor.
Rata de creştere a economiei în acest an ar putea fi de 4 la sută iar rata inflaţiei, a precizat Medvedev, ar putea fi redusă la 4-5 la sută faţă de nivelul actual de 7,4 la sută.
Dar cea mai mare preocupare a preşedintelui rus pare să fie acum criza demografică. Rata înaltă a mortalităţii, combinată cu numărul mic de noi născuţi au făcut ca populaţia să scădă cu 7 milioane din 1991.
Reţeta lui Medvedev: mai mulţi bani pentru familiile cu trei sau mai mulţi copii, teren pentru aceste familii ca să-şi construiască locuinţe. “Datoria noastră este să asigurăm că 26 de milioane de copii şi adolescenţi cresc şi se dezvoltă în condiţii bune”, a declarat Dimitri Medvedev în discurul despre starea naţiunii.
Preşedintele Medvedev a avertizat că în următorii 10 ani ar putea reizbucni o cursă a înarmării, la fel de periculoasă şi costisitoare ca cea din timpul Războiului Rece. Şi a pledat pentru o înţelegere rapidă între Rusia şi Occident privind apărarea anti-rachetă.
După cum se ştie, la summitul NATO de la Lisabona, aliaţii occidentali au propus Rusiei să coopereze la proiectul scutului anti-rachetă, ofertă acceptată atunci cu destulă reţinere de Medvedev.
La Moscova, în parlament, Medvedev a părut mult mai convins de necesitatea ca Rusia să coopereze în proiectul anti-rachetă. Pentru a evita o cursă a înarmării.
După cum se ştie, planul unui scut anti rachetă a fost dezvoltat de administraţia George W. Bush. Iniţial prevedea amplasarea unor interceptoare anti-rachetă în Polonia şi a unei staţii radar în Cehia.
Planul a fost primit cu destulă răceală de polonezi şi cehi, susţinut însă de guvernele respective. Şi a provocat critici vehemente la Moscova pentru că Rusia îşi vedea ameninţate interesele strategice.
Între timp, administraţia Obama a modificat radical planul, care va începe cu amplasarea unor sisteme defensive pe nave militare. Restul va fi discutat. Şi negociat, parţial, cu Rusia.
Preşedintele Medvedev a pledat şi pentru combaterea proliferării armelor de distrugere în masă. Un mesaj adresat indirect şi Senatului american, care tergiversează acum ratificarea noului tratat START, semnat de America şi Rusia în primăvară.
Rusia ar avea nevoie de parteneriatul cu Statele Unite şi Uniunea Europeană şi în domeniul economic, a mai declarat Medvedev în parlament. Dar economia rusă are în primul rând nevoie de reforme, a continuat preşedintele rus.
Situaţia în economie este complicată, încă. Nu am depăşit toate consecinţele recesiunii dar vom continua să ne achităm de datoriile noastre sociale, a declart Medvedev, în aplauzele deputaţilor.
Rata de creştere a economiei în acest an ar putea fi de 4 la sută iar rata inflaţiei, a precizat Medvedev, ar putea fi redusă la 4-5 la sută faţă de nivelul actual de 7,4 la sută.
Dar cea mai mare preocupare a preşedintelui rus pare să fie acum criza demografică. Rata înaltă a mortalităţii, combinată cu numărul mic de noi născuţi au făcut ca populaţia să scădă cu 7 milioane din 1991.
Reţeta lui Medvedev: mai mulţi bani pentru familiile cu trei sau mai mulţi copii, teren pentru aceste familii ca să-şi construiască locuinţe. “Datoria noastră este să asigurăm că 26 de milioane de copii şi adolescenţi cresc şi se dezvoltă în condiţii bune”, a declarat Dimitri Medvedev în discurul despre starea naţiunii.
