Linkuri accesibilitate

Va genera demersul site-ului WikiLeaks un val de secretomanie?

Publicarea depeşelor diplomatice americane pe site-ul de internet WikiLeaks preocupă astăzi presa din lumea întreagă. Opinii apărute în ziare de frunte din Statele Unite şi din Europa.

Fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange este aplaudat la scenă deschisă de comentatorul de la „Washington Post” Richard Cohen. El îi recomandă să-l urmeze pe fostul preşedinte american George Bush în turneul de lansare a cărţii sale, şi ori de câte ori are ocazia să scoată din tolbă câte o depeşă care să-l contrazică.
„De exemplu, când Bush încearcă să justifice războiul din Irak prin faptul că lumea este mai bună fără Saddam Hussein, Assange ar putea scoate din sac depeşa în care regele Arabiei Saudite spune că prin războiul cu Saddam americanii n-au făcut decât să întărească poziţia globală a Iranului”.

În „Wall Street Journal”, fondatorul WikiLeaks este criticat aspru, fiind numit „voyeurist” care satisface „gustul public pentru bârfe”. Autorul articolului, Fouad Ajami, crede că „australianul Julian Assange” este angajat într-o cruciadă personală împotriva aşa-numitului „imperiu american” şi că dacă ar trăi într-o ţară mai puţin tolerantă decât democraţiile occidentale, ar fi fost probabil deja arestat.

În „Washington Post”, Anne Applebaum scrie că WikiLeaks şi-a greşit ţinta, pentru că adevăratele secrete globale nu au ieşit la lumină din documentele diplomaţilor americani. Ele ar trebui căutate, crede Applebaum, în arhivele militare ale regimurilor nedemocratice, de pildă cele din China sau Rusia.

Ziarul britanic „Financial Times” scrie că o mare parte din depeşele publicate de WikiLeaks sunt „bârfe la nivel înalt” fără mare relevanţă. „Nimeni n-ar trebui să fie suprins că diplomaţii americani de la ONU adună informaţii despre angajaţii Naţiunilor Unite. Asta face toată lumea”.

FT crede însă că alte unele dezvăluiri sunt într-adevăr interesante şi îngrijorătoare pentru Washington, fiindcă arată că puterea globală a Statelor Unite este în declin.

Cotidianul britanic „Guardian”, unul din puţinele care au primit direct de la WikiLeaks depeşe, cu o săptămâna înainte de a fi publicate pe net, îi linişteşte pe cei care cred că dezvăluirile sunt o lovitură de moarte pentru arta diplomaţiei.

„Diplomaţii nu-şi vor pierde pâinea în urma dezvăluirilor. Contactele lor vor continua, poate cu ceva mai multă precauţie, ceea ce poate nici nu-i chiar aşa de rău”, scrie Guardian într-un editorial.

Britanicul „Independent” este şi mai optimist. John Kampfner, şeful unei organizaţii care luptă împotriva cenzurii, scrie că situaţia jenantă în care i-au pus dezvăluirile pe diplomaţi şi pe liderii politici este mai puţin importantă decât dezbaterea sănătoasă provocată de WikiLeaks.

Pe de altă parte, scrie Kampfner, gestul WikiLeaks ar putea duce la o mai mare opacitate în unele ţări, care se vor grăbi să adopte legislaţii mai stricte privind secretele de stat.

Ziarul spaniol „El Pais”, unul din cele patru care au colaborat cu WikiLeaks de la începutul campaniei de dezvăluiri, scrie într-un editorial că publicarea depeşelor ar putea duce la vindecarea de secretomanie a unor guverne şi lideri.

„Transparenţa este principala garanţie împotriva abuzurilor puterilor publice, inclusiv împotriva corupţiei – scrie în editorial El Pais – adăugând că relaţiile diplomatice nu ar trebui scutite nici ele de imperativul transparenţei”.
XS
SM
MD
LG