Linkuri accesibilitate

Criza bugetară, alegerile în Sovietul suprem din Tiraspol şi situaţia tinerilor din Tranistria - câteva din temele ediţiei.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Liliana Barbăroşie vă prezintă principalele evenimente ale săptămânii trecute.

-------------------------------------------------------------------------

Trei formaţiuni din Alianţa pentru Integrare Europeană au obţinut în urma alegerilor din 28 noiembrie majoritatea în Parlamentul Republicii Moldova. Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat, Partidul Liberal condus de preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi Partidul Democrat al lui Marian Lupu au acumulat suficiente mandate pentru a instala guvernul, dar nu le ajung două voturi pentru a alege preşedintele ţării. Partidul Comuniştilor care a intrat şi el în Parlament a lăsat să se înţeleagă că şi-ar dori o alianţă cu Partidul Democrat. La rândul lor, democraţii au sugerat că le-ar place să rămâmă împreună cu actualii parteneri de coaliţie cu care s-au aflat la guvernare în ultimul un an şi jumătate.

La Tiraspol a continuat procesul intentat jurnalistului Ernest Vardanean, acuzat de înaltă trădare şi spionaj în favoarea Republicii Moldova. Şedinţele de judecată au loc „cu uşile închise”, în care au fost deja audiaţi înalţi demnitari, deputaţi, experţi şi jurnalişti din Transnistria.

Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek a îndemnat Rusia să contribuie la întărirea instituţiilor europene care supraveghează respectarea drepturilor omului, inclusiv în regiunile secesioniste din fostul spaţiu sovietic. Într-un interviu cu serviciul rusesc al Europei Libere, Buzek a mai spus Uniunea Europeană încearcă să întărească democraţia, stabilitatea şi prosperitatea în Europa de Est cu ajutorul Parteneriatului Estic, fapt care ar răspunde şi intereselor Rusiei. Vorbind despre conflictele din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, preşedintele Parlamentului European a repetat că Uniunea Europeană îşi menţine plenar angajamentul privind integritatea teritorială a Moldovei şi Georgiei şi că lipsa unor soluţii în aceste conflicte precum şi în disputa armeano-azeră din Nagorno-Karabakh, îngrijorează profund Uniunea Europeană.

Ministrul român de externe, Teodor Baconschi a declarat că prezenţa trupelor ruse în regiunea transnistreană a Moldovei este un anacronism şi o contradicţie după ce Rusia şi NATO au decis la Lisabona să înceapă o relaţie mai apropiată. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul Baconschi a mai spus că trupele pacificatoare ruse trebuie înlocuite cu o misiune civilă sub umbrelă europeană, dar că România nu-şi doreşte să facă parte dintr-o asemenea misiune.

Parlamentul European a aprobat un protocol adiţional la Acordul de parteneriat şi cooperare dintre Moldova şi Uniunea Europeană care permite participarea Moldovei la şapte noi programe ale comunităţii europene, între care vama, sănătatea, competitivitatea, transporturile, inovaţiile şi comunicaţiile.

Aflat întro vizită oficială la Chişinău, preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, a declarat că Republica Moldova are cele mai bune perspective de integrare în Europa dintre toate fostele republici sovietice. Saakaşvili a fost decorat de preşedintele interimar Mihai Ghimpu cu Ordinul Republicii. El s-a întâlnit şi cu premierul Vlad Filat şi a inaugurat strada Georgia în satul Obileni, ajutat de georgieni în urma inundaţiilor de vara trecută.

Înainte de a veni la Chişinău, preşedintele Georgiei a spus în Parlamentul european că este gata să renunţe la forţă şi să discute fără condiţii prealabile cu Rusia pentru a pune capăt disputelor teritoriale. Saakaşvili a cerut totodată autorităţilor ruse să înceteze blocarea discuţiilor.
După ciocnirile din vara anului 2008, Rusia a încetat orice relaţie diplomatică cu Georgia.

Preşedintele rus Dimitri Medvedev a avertizat că ţara intră într-o fază de stagnare politică, provocată de poziţia dominantă a partidului Rusia Unită şi de absenţa unei opoziţii adevărate. Într-un scurt discurs video, postat pe blogul său, preşedintele este de părere că actuala situaţie este toxică pentru viaţa politică. Rusia Unită este condusă de premierul Vladimir Putin şi domină Parlamentul din 2001.

Polonia a salutat declaraţia Dumei de Stat de la Moscova care a recunoscut astăzi că masacrul de la Katyn din al doilea război mondial a avut loc la ordinele directe ale lui Stalin. În dezbaterile Dumei de la Moscova, şeful comisiei pentru afaceri externe Konstantin Kosaciov a spus că Rusia doreşte să scape de minciuna sovietică despre faptul că naziştii s-ar fi făcut vinovaţi de masacrarea celor peste 20 de mii de militari polonezi în pădurea Katyn în 1940. Preşedintele parlamentului polonez, Grzegorz Schetyna a spus că declaraţia Dumei ruse este „un pas bun şi un semnal important” pentru întărirea încrederii între cele două ţări.

Ucraina va deţine în 2013 preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, principalul organism care veghează la respectarea drepturilor omului şi a securităţii în Europa. Decizia a fost luată astăzi la Vienna de miniştrii de externe ai celor 56 de state din OSCE. Actualul preşedinte al Organizaţiei este Kazakstanul. În 2011, preşedinţia OSCE va fi preluată de Lituania, urmată în 2012 de Irlanda.
-----------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Un grup de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din stânga Nistrului s-a aflat săptămâna trecută la Praga în cadrul unui program de transfer de experienţă al organizaţiei ceheşti People in Need. De mai mulţi ani, această organizaţie instruieşte activişti ai societăţii civile din regiunea transnistreană, care, de fiecare dată când se află la Praga, vizitează şi sediul central al postului nostru de radio. Criza bugetară din stânga Nistrului, pregătirile de alegerile pentru sovietul suprem, situaţia tinerilor din regiunea transnistreană au fost câteva dintre temele unei mese cu activiste din stânga Nistrului, moderată de Alexandru Eftode. Invitatele sale în studioul Europei Libere de la Praga au fost Cristina Ţăran de la organizaţia Alt Probitas din oraşul Tighina, Aliona Puga de la Centrul de Dezvoltare pentru Tineri din oraşul Grigoriopol, Elena Stepanova de la organizaţia „Medicii pentru ecologie” din oraşul Dubăsari şi activista Rodica Pascari din satul Stroieşti, raionul Râbniţa. Alexandru Eftode:

Alexandru Eftode: Miercuri, pe 24 noiembrie, Sovietul Suprem al regiunii transnistrene a aprobat bugetul pentru anul viitor cu un deficit de peste 50 la sută. Deficitul bugetului de stat al regiunii, excluzând fondul de pensii, ajunge la 67 la sută – cel mai mare în ultimul deceniu. Am întrebat-o mai întâi pe Rodica Pascari din satul Stroieşti în apropiere de Râbniţa care sunt efectele crizei bugetare asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor regiunii transnistrene.

Rodica Pascari spune că din cauza crizei economice în regiunea transnistreană şi-au încetat activitatea mai multe întreprinderi. La Râbniţa, principala uzină a regiunii, cea metalurgică a concediat mai mulţi angajaţi – numărul celor disponibilizaţi în întreaga regiune ar fi de ordinul miilor. Nu toate întreprinderile în dificultate au fost în stare să le ofere compensaţii.

Alexandru Eftode: Elena Stepanova care reprezintă organizaţia „Medicii pentru ecologie” din oraşul Dubăsari este de acord, dar pune criza din regiunea transnistreană în context internaţional.

Elena Stepanova spune că oamenii din Transnistria au aceleaşi probleme ca în lumea întreagă. Criza financiar-economică i-a afectat pe toţi şi nici nu se putea altfel. Ţara noastră, spune Elena Stepanova, este dependentă de comunitatea internaţională, la fel ca oricare alta. Deosebirea este că unele ţări au început deja să iasă din criză, în timp ce noi ne aflăm la începutul procesului şi acesta este un moment dificil.

Alexandru Eftode: Cum anume poate ieşi din criză regiunea transnistreană? Sprijinită mereu prin ajutoare din Rusia, Transnistria a rămas fără această sursă de finanţare a deficitului bugetar. Rusia a oprit în cursul acestui an ajutoarele umanitare pentru Transnistria. Dacă şi când le va relua sunt întrebări fără răspuns, dar astăzi ajutoarele lipsesc.

Lipsesc astăzi, dar mâine le vom primi din nou, crede Elena Stepanova. Suntem convinşi că Rusia nu ne va lăsa la nevoie. Şi, în afară de aceasta, gazele ruseşti continuă să vină pe ţeavă. Ajung în fiecare bucătărie... Pensionarii noşti continuă să primească pensia. Chiar dacă pensia nu este mult mai mare decât în Moldova, serviciile comunale costă mult mai puţin. Deocamdată aşa stau lucrurile, dar nu se ştie ce va urma.

Alexandru Eftode: Va urma probabil majorarea tarifelor la gaze, propusă deja de liderul transnistrean Igor Smirnov. El a declarat că tarifele interne trebuie să crească aşa încât să reflecte costurile reale. Preţul gazelor cumpărate din Rusia este acelaşi pe malul stâng şi cel drept al Nistrului, numai că tarifele plătite de locuitorii regiunii transnistrene acoperă doar un sfert din preţul gazelor, iar autorităţile transnistrene nu achită deloc consumul către Gazprom. Am întrebat-o pe Aliona Puga de la Centrul de Dezvoltare pentru Tineri din oraşul Grigoriopol dacă o majorare a tarifelor i se pare probabilă, sau Rusia, aşa cum crede Elena Stepanova, va sări în ajutor:

Aliona Puga crede că Rusia nu poate rezolva problemele interne ale regiunii transnistrene la stabilirea tarifelor şi colectarea plăţilor. Se scumpesc toate serviciile şi produsele, inclusiv alimentare, în timp ce salariile rămân neschimbate. Este adevărat că pensionarii sunt ajutaţi, dar autorităţile sprijină doar această pătură a populaţiei, în timp ce tinerii sunt cei mai afectaţi – şomajul printre tineri este de 30 la sută. Dacă se scumpesc şi gazele, nu ştiu cum vom putea face faţă.

Alexandru Eftode: Cristina Ţăran învaţă la liceul cu predare în limba română de la Tighina şi participă la editarea unei publicaţii pentru tineret în cadrul organizaţiei Alt Probitas. Ea spune că cei mai mulţi dintre tinerii din regiunea transnistreană îşi văd viitorul în altă parte iar această situaţie a rămas neschimbată în ultimii ani:

Tinerii nu au nici un fel de perspective în Transnistria, spune Cristina Ţăran. Toate locurile de muncă disponibile local au fost deja ocupate. Aşa încât tinerii îşi caută de lucru în străinătate şi încearcă să-şi construiască o viaţă în alte ţări.

Alexandru Eftode: Majoritatea locuitorilor din dreapta Nistrului, indiferent de partidul cu care votează, văd viitorul Moldovei în Uniunea Europeană. Mulţi îşi doresc relaţii bune cu Rusia şi nu văd cum una ar exclude-o pe cealaltă, dar Uniunea Europeană a devenit în ultimul deceniu un punct de atracţie major. Pentru locuitorii din stânga Nistrului, Rusia a exercitat mereu şi în mod exclusiv o astfel de atracţie magnetică. Am întrebat-o pe Cristina Ţăran dacă Uniunea Europeană îşi face loc în inimile şi minţile transnistrenilor:

Deocamdată nu spune Cristina Ţăran de la Tighina. Transnistria se află în aşteptare. Aşteaptă să vadă ce se va întâmpla cu Moldova. Dacă Moldova va reuşi, cred că şi Transnistria îşi va îndrepta privirile către Europa.

Elena Stepanova adaugă că doua magnete vor influenţa mereu lucrurile, iar care dintre ele va fi mai puternic rămâne de văzut. Deocamdată Rusia are o putere de atracţie mai mare. Motive sunt multe. Cât despre Uniunea Europeană, oficialii europeni au început conlucrarea în transnistria la nivel oficial în cadrul unui amplu program de întărire a încrederii. Există proiecte pentru jurnalişti, organizaţiile societăţii civile şi în domeniul medicini. Sunt trei proiecte ample aşa încât lucrurile se mişcă înainte.

Alexandru Eftode: Interlocutoarele mele reprezintă societatea civilă, care, împreună cu alegerile, sunt elemente de bază ale democraţiei. Transnistria se pregăteşte în aceste zile de alegerile pentru Sovietul Suprem care vor avea loc în luna decembrie. Am întrebat-o pe Rodica Pascari dacă pentru locuitorii regiunii transnistrene alegerile reprezintă, aşa ca pentru ţările democratice, instrumentul prin care să poată răsplăti sau penaliza puterea.

Rodica Pascari spune că, dimpotrivă, alegătorii sunt instrumentul folosit de cei care îşi doresc puterea. Toţi politicienii folosesc procedeul coruperii alegătorului.

Alexandru Eftode: Există oare în Transnistria în aceste alegeri o forţă politică de alternativă regimului controlat de Igor Smirnov?

Elena Stepanova de la Dubăsari spune că viaţa politică din stânga Nistrului este dominată de un singur partid – Obnovlenie. Ea crede că Obnovlenie este un partid aflat în opoziţie cu actualul regim care controlează puterea executivă. Politicienii din Obnovlenie au încercat să influenţeze puterea executivă cu doi ani în urmă, dar nu le-a reuşit.

Alexandru Eftode: Obnovlenie, o formaţiune care reprezint mediul de afaceri, a intrat în conflict cu liderul transnistrean Igor Smirnov în timpul dezbaterilor pe tema unei reforme a constituţiei transnistrene. Confruntarea, reală sau mimată, s-a încheiat însă cu retragerea politicianului Evgheni Şevciuc din fruntea acestui partid şi din funcţia de preşedinte al Sovietului Suprem cu aproximativ doi ani în urmă. De atunci, Obnovlenie sprijină politica lui Igor Smirnov. V-a păţi la fel oricine va încerca să i se împotrivească lui Smirnov, sau Obnovlenie poate deveni într-avedăr o alternativă?

Elena Stepanova care urmăreşte evoluţiile politice şi în calitate de jurnalistă nu are un răspuns. Ar putea. Dar totul rămâne la modul condiţionat. Nu există nici un fel de certitudine.

Alexandru Eftode: Între timp, interesul faţă de alegerile din decembrie în regiunea transnistreană pare scăzut. Am întrebat-o pe Cristina Ţăran dacă locuitorii regiunii, în special tinerii, sunt interesaţi de evoluţiile politice de la Chişinău şi dacă îşi leagă cumva viitorul de rezultatele alegerilor care au loc de pe malul drept al Nistrului.

Cristina Ţăran răspunde afirmativ şi precizează că transnistrenii urmăresc evoluţiile de la Chişinău pentru a ghici încotro se poate îndrepta reglementarea conflictului transnistran, pe care toată lumea îl doreşte soluţionat într-un fel sau altul.

Alexandru Eftode: Guvernul de la Chişinău instalat anul trecut spune că are o abordare nouă în chestiunea Transnistreană, anume că promovează o politică a paşilor mici, a măsurilor de întărire a încrederii, cum ar fi reluarea circulaţiei unui tren pe ruta Chişinău, Odesa prin regiunea transnistreană. În regiunea transnistreană se simt rezultatele acestei politici?

Într-adevăr, trenul circulă, spune Cristina Ţăran. Deocamdată nu a fost restabilită legătura de telefonie fixă între malurile Nistrului, dar înţelegem că este o măsură în desfăşurare. Cu alte cuvinte, aceşti paşi mici se observă. Poate că vor aduce rezultatele aşteptate în viitor.

Alexandru Eftode: În ultimele luni, reglementarea transnistreană se află pe agenda discuţiilor la nivel înalt între Uniunea Europeană şi Rusia. Cum sunt privite în stânga Nistrului aceste evoluţii?

Elena Stepanova crede că ţările cu experienţă care au depăşit conflicte enorme în trecut pot contribui şi la soluţionarea celui transnistrean, dar că Tiraspolul şi Chişinăul vor avea cuvântul hotărâtor. Deocamdată, însă, noi ne îndepărtăm de Moldova, iar abisul dintre noi se adânceşte. Ne înţelegem tot mai greu pe măsură ce creşte generaţia nouă născută în ultimii 20 de ani.

Rodica Pascari vede în această îndepărtare şi o vină a Chişinăului. Republica Moldova are numeroşi cetăţeni în stânga Nistrului. Cum se îngrijeşte Republica Moldova de aceşti cetăţeni? De exemplu, ne aflăm în perioada alegerilor parlamentare, dar eu, ca locuitoare a regiunii transnistrene, ştiu foarte puţine despre alegeri şi platformele partidelor participante.

Alexandru Eftode: Oricât de mari ar fi frustrările, oricât de mari atracţia exercitată de Rusia, unii tineri din regiunea transnistreană nu-i văd viitorul în altă parte decât la Chişinău. Între ei, interlocutoarea mea, Cristina Ţăran, aflată la începutul unei cariere în jurnalism, şi pe care am întrebat-o dacă îşi vede viitorul practicând această meserie în regiunea transnistreană.

Elevă astăzi a liceului cu predare în limba română de la Tighina, Cristina Ţăran spune că are de gând să-şi continue studiile la Chişinău şi să lucreze în Moldova. Studiile la Chişinău îmi vor deschide mai multe drumuri decât dacă aş rămâne să învăţi în Transnistria.

Aliona Puga de la Centrul de Dezvoltare pentru Tineri din oraşul Grigoriopol adaugă că în Transnistria au mai rămas foarte puţini tineri. Cei mai mulţi au plecat deja. Deciziile le iau numai generaţia în vârstă. Poate că din acest motiv pensionarii sunt sprijiniţi cel mai mult. Însă, cu toate că generaţia în vârstă are o experienţă de viaţă mai bogată, ar trebui ca noi să putem decide asupra viitorului nostru.

Radu Benea: Aţi ascultat o „masă rotundă” despre vocea tinerilor, situaţia economică şi pregătirile de alegeri în regiunea transnistreană moderată în studioul Europei Libere de la Praga de Alexandru Eftode. Invitatele sale au fost Cristina Ţăran, Aliona Puga, Elena Stepanova şi Rodica Pascari, activiste ale societăţii civile din stânga Nistrului. Ele s-au aflat la Praga săptămâna trecută în cadrul unui program de instruire al organizaţiei ceheşti People in Need.

Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea, vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG