Linkuri accesibilitate

Soluţia alegerilor anticipate riscă să creeze un haos politic greu de controlat, tocmai într-un moment în care criza economică ar cere coerenţă politică.



25 noiembrie 2000

Editorial.
de Nestor Ratesh

Alegeri în România şi Moldova.

„Alegerile sunt la ordinea zilei pe ambele maluri ale Prutului. Miza este diferită. Astăzi este o zi pe care legiuitorul român i-a dat-o cetăţeanului pentru meditaţie înaintea votului de mâine, o zi în care alegătorul îşi adună gândurile, eliberat de torentul vorbelor şi îndemnurilor stăruitoare ale politicienilor, pentru a se decide în linişte, în cine îşi va investi speranţele mâine, în cabina de vot.
Nu-i o invenţie românească, aşa este în orice democraţie.

De linişte şi meditaţie este mare nevoie căci campania a fost asurzitoare, ameţitoare, provocatoare, creatoare de confuzie.
Promisiunile se învălmăşesc în minţile oamenilor, acuzaţiile reciproce le pun la încercare discernământul, bravadele unora din candidaţi au plasat campania mai degrabă în domeniul reacţiilor viscerale, decât în cel al ideilor şi programelor.

Toate aceste impresii, retorica, criticile, promisiunile, avertismentele şi ameninţările, trebuie acum sortate de fiecare alegător în parte, înainte de a se decide cum să voteze. Acesta se cuvine a fi un proces laborios şi responsabil, pe care ne aşteptăm ca alegătorii români să-l parcurgă în deplină cunoştinţă de cauză, asupra consecinţelor votului lor pentru ţară şi pentru ei înşişi.

Străinătatea manifestă un interes considerabil pentru alegerile din România, pentru modul în care se vor aşeza apele politice aici şi pentru felul în care se vor contura politicile interne şi externe ale noului guvern. Fiind vorba de un candidat important pentru integrare atât în NATO cât şi în Uniunea Europeană, evoluţiile de România vor fi în atenţia guvernele şi observatorilor apuseni, sub câteva aspecte esenţiale: înclinaţiile electoratului, natura şi substanţa guvernării ce vor rezulta din alegeri , personalitatea şi reputaţia noului preşedinte, stabilitatea şi soliditatea democraţiei româneşti, şansele clădirii unei economi de piaţa viabile.

În alegerile de mâine se prezintă 12 candidaţi pentru funcţia de preşedinte. În mai puţin de o săptămână se va alege un nou preşedinte şi dincolo de Prut. În Republica Moldova. Dar până ieri nu se anunţase nici un candidat !
Astăzi sunt doi: poate că explicaţia este că preşedintelui moldovean i s-au redus substanţial prerogativele odată cu transformarea ţării într-o republică parlamentară, cu aproape cinci luni în urmă.
Electoratul moldovean nu mai este chemat la urne pentru a-l alege pe preşedinte, ci Parlamentul o face. Cei doi candidaţi sunt liderul Partidului comuniştilor, Vladimir Voronin şi preşedintele Curţii Constituţionale, Pavel Barbălat. Pentru moment nici unul nu dispune în Parlament de majoritatea de 3/5 necesară pentru a fi ales.
Dacă preşedintele nu este ales în două tururi de vot, apare un impas constituţional şi Parlamentul este dizolvat.

O asemenea perspectivă nu este binevenită în împrejurările actuale.
Deşi este preferată de preşedintele Lucinschi în disputele sale actuale cu Parlamentul, soluţia alegerilor anticipate riscă să creeze un haos politic greu de controlat. Tocmai într-un moment în care criza economică ar cere coerenţă politică. Alegerile anticipate ar crea şi o nefastă incertitudine asupra stabilităţii politicii interne şi externe.

Perspectiva că partidul comuniştilor va avea controlul total asupra puterii este considerată posibilă şi ridică grave semne de întrebare.
De altfel, forţele politice reprezentate în Parlament, inclusiv comuniştii, nu par să dorească astfel de alegeri anticipate, acum. Fiecare din propriile considerente. Dacă este aşa, atunci realizarea unor consensuri asupra alegerii noului preşedinte ar putea fi soluţia preferată şi realizabilă. Ea este şi soluţia optimă din punctul de vedere al intereselor republicii.
XS
SM
MD
LG