Linkuri accesibilitate

Moldova - element esenţial în construcţia unei vecinătăţi sigure pentru UE


Teodor Baconschi
Teodor Baconschi

Ministrul de externe român Teodor Baconschi: Susţinem dezvoltarea unui parteneriat NATO-Rusia care să aibă la bază valori comune și capacitatea îndeplinirii angajamentelor asumate.


Theodor Baconschi, ministrul de externe al României a acordat un interviu în exclusivitate Europei Libere, realizat de Eugen Tomiuc de la Departamentul central de știri al postului nostru de radio.

Europa Liberă: După mulţi ani de fricţiune, România şi Moldova au semnat un acord de reglementare a statutului frontierei. Unele voci spun că documentul este un sprijin binevenit pentru coaliţia pro occidentală de guvernământ înainte de alegerile de duminică, dovedind că au obţinut de la România ceea ce comuniştii n-au reuşit să obţină vreme de 10 ani. Însă alţii spun că are o valoare limitată, fiind un document cu caracter pur tehnic. Oricum, pregătirile pentru semnarea tratatului au fost efectuate cu mare discreţie şi totul a venit ca o surpriză. Dacă e vorba doar de un document pur tehnic, de ce atunci aşa de mare secret?

Teodor Baconschi: „N-a fost, de fapt, nici un secret. Am informat publicul în privinţa rundelor de negocieri succesive, am făcut câteva declaraţii în septembrie-octombrie pe această temă. Şi am semnat acum tratatul pentru că acum am reuşit să ajungem, împreună cu experţii moldoveni la finalul negocierilor. Am clarificat toate chestiunile care se aflau în suspensie şi am obţinut, totodată, aprobările interne pentru semnare. Au fost 12 runde de negocieri, din 2006 a început procesul. Ultimele două au avut loc anul acesta, cu discuţii alternative, la Bucureşti şi Chişinău. Iar în octombrie a avut loc o întâlnire pentru verificarea textelor, corelaţionarea documentului şi o ultimă reuniune pentru pregătirea semnării.”

Europa Liberă: Totuşi, semnarea nu figura pe agenda summitului Mării Negre, dacă ne aducem bine aminte. A fost, totuşi, un element de surpriză calculată în acest..., haideţi să-i spunem nu neapărat acord discret, ci mai puţin mediatizat în momentul acela.

Teodor Baconschi: „Noi am profitat, pur şi simplu, de prezenţa la summitul Dunării a premierului Vlad Filat. Dacă tot se afla aici şi ştiam asta cu o săptămână sau mai mult înainte, am convenit că asta ar fi o bună ocazie pentru încheierea acestui proces.”

Europa Liberă: Domnule ministru, în general, alegerile din Moldova erau urmărite cu atenţie în străinătate doar de la Bucureşti, Moscova, şi probabil, de la Tiraspol, care oricum nu e în străinătate, cel puţin din punct de vedere strict legal. Miza, însă, acum pare mult mai mare. O victorie a coaliţiei de guvernământ pro occidentale ar deschide calea spre Vest şi spre o implicare pronunţată a Occidentului în soluţionarea disputei nistrene. O revenire a comuniştilor la putere ar conduce probabil la stagnare şi probabil la un perpetuu deja-vu în relaţiile cu Moscova şi Tiraspolul. Ce aşteaptă Bucureştiul de la aceste alegeri?

Teodor Baconschi: „Ne dorim ca în Republica Moldova, deja angajată în reforme, consolidarea statului de drept şi dialog structurat cu Uniunea Europeană, să-şi menţină direcţia, pentru că în cest fel, cu siguranţă, şi criza economică, decalajul economic dintre Republica Moldova şi vecinii ei s-ar reduce mai repede. Pe de altă parte, am observat o atenţie crescută a Uniunii Europene pentru dosarul transnistrean şi asta pentru că Moldova, Republica Moldova e un element esenţial în construcţia unei vecinătăţi sigure pentru Uniune. Aşa încât, o implicare sporită a Uniunii în reglementarea transnistreană este necesară.

Am avut întâlnirea de la Deauville, Merkel-Sarkozy-Medvedev, iniţiativa Mesenburg, toate astea au pus pe agenda europeană un conflict îngheţat şi uitat până nu demult, în încercarea de a identifica o soluţie. Noi ne dorim ca şi summitul OSCE de la Astana să marcheze un punct în această direcţie şi pentru asta e necesar ca discuţiile în formatul 5+2 să continue, dar nu doar la nivel informal, ci oficial. În prezent, cum ştiţi, Uniunea Europeană este doar observator în acest format de negociere.”

Europa Liberă: La fel ca şi Statele Unite, de alfel.

Teodor Baconschi: „Da, însă cred că e justificat asumarea unui rol mai clar, nu doar de observator pentru Uniune. Şi din punctul ăsta de vedere, noi participăm la proces doar ca stat membru al Uniunii Europene, pentru că ne dorim ca acest conflict să fie reglementat pe cale paşnică şi în acest fel Republica Moldova s-ar putea concentra mult mai bine asupra reformelor, care s-o apropie de Uniunea Europeană.

Şi aş saluta aici abordarea înţeleaptă a Guvernului Filat, un fel de politică a paşilor mărunţi pe drumul recâştigării încrederii şi ridicării nivelului de trai în dreapta Nistrului, pentru a face Republica Moldova mai atractivă pentru transnistreni. Cred că această abordare poate contribui la netezirea asperităţilor şi soluţionarea treptată a problemei.”

Europa Liberă: Domnule ministru, la numai câteva zile, după ce preşedintele rus Medvedev menţionase la Deauville numele României în contextul unei posibile reluări a negocierilor, aţi cerut, într-un interviu din Wall Street Journal, retragerea trupelor ruseşti din Transnistria. Consideră România că soluţionarea diferendului nistrean poate avea loc numai prin retragerea armatei ruse din zonă? Are Bucureştiul un plan de implicare activă în aceste negocieri? În afară de rolul din cadrul Uniunii Europene?

Teodor Baconschi: „Nu, noi nu avem de gând, chiar dacă trupele ruseşti, să zicem, printr-o înţelegere Chişinău-Tiraspol/Moscova- UE, să zicem că se ajunge la un calendar de retragere treptată, ele ar trebui înlocuite cu trupe de menţinere a păcii, cu o dominantă civilă şi sub umbrela Uniunii Europene. Bineînţeles, pot rămâne în componenţa unei asemenea forţe şi ruşii. România nu are ce căuta acolo ca participant la o asemenea schimbare de compoziţie a trupelor de menţinere a păcii. Dar, bineînţeles, fiind vorba de un stat vecin, ne dorim ca lucrurile să meargă într-o direcţie de soluţionare.”

Europa Liberă: Când spuneţi „şi ruşii”, pentru că acum sunt numai soldaţii ruşi, vă referiţi, probabil, la o implicare a altor state în furnizarea de personal civil de menţinere a păcii?

Teodor Baconschi: „Sigur că da, păi sunt atâtea state europene, care se interesează de politica de vecinătate, sprijină soluţionarea paşnică a conflictului din Transnistria, susţin politic parteneriatul pentru modernizarea între UE şi Federaţia Rusă, au salutat toate gesturile de deschidere făcute de Moscova în acest sens şi, deci, ar putea şi contribui cu oameni la recompunerea acestor forţe din Transnistria.”

Europa Liberă: Dincolo de cadrul internaţional al negocierilor, stadiul negocierilor pe marginea diferendului nistrean a fost întotdeauna un barometru al relaţiilor dintre statele vecine şi implicate din zonă. Din acest punct de vedere, aş vrea să vă întreb relaţia României cu Ucraina nu a fost niciodată una prea cordială, nici măcar în timpul administraţiei pro occidentale a preşedintelui Iuşcenko. Acum Kievul s-a întors din nou, se pare, cu faţa mai mult spre Moscova. S-a reevaluat poziţia diplomaţiei române faţă de Ucraina? Este o ţară cu care avem nu numai frontieră comună, dar şi puncte aflate în suspensie – situaţia minorităţii române, dispute teritoriale.

Teodor Baconschi: „Aş vrea să fiu foarte clar de la început: nu avem cu Ucraina dispute teritoriale. Au apărut nişte insinuări de acest tip în presa de la Moscova sau Kiev, cu privire la nişte pretinse pretenţii teritoriale ale României în dauna Ucrainei. Or, toate aceste speculaţii n-au nici un fundament.

Ce ne interesează este să avem o relaţie bună cu Ucraina ca stat vecin, atât de politică internă, cât şi de politică externă. Şi să nu uităm că România, ca membră a NATO şi UE, aparţine deja unui alt spaţiu geopolitic. Ce ne dorim este un dialog constant, onest şi pe cât posibil substanţial cu Kievul. Lucrăm cu partenerii ucraineni pentru perfectarea unei întâlniri oficiale între mine şi domnul Grişcenko.

Categoric acordăm o atenţie specială dezvoltării relaţiei cu Ucraina şi am vrea foarte practic să rezolvăm cu partenerii ucraineni câteva probleme bilaterale – drepturile minorităţilor ucraineană din România şi română din Ucraina, sau dezvoltarea unei dimensiuni culturale a relaţiei bilaterale, prin inaugurarea unui institut cultural român, de pildă, la Kiev, cu o filială la Cernăuţi. Pentru că Centrul cultural al Ucrainei la Bucureşti funcţionează din 2007, iar din 2009 a fost deschisă şi o casă de cultură a ucrainenilor la Timişoara. Am vrea, totodată, să avem schimburi economice mai consistente. Nu lipsesc eforturile pe proiecte de cooperare transfrontalieră, inclusiv în format trilateral România-Republica Moldova şi Ucraina, e un program operaţional comun. Şi, sigur, că urmărim această resetare, operată de autorităţile de la Kiev în relaţia cu Federaţia Rusă, dar sprijinim, în ce ne priveşte, opţiunea europeană a Ucrainei. Nu vedem o opoziţie între jocul ei cu Rusia şi interesul ei de a se apropia de Uniunea Europeană.

E important obţinerea unui acord de asociere cu UE şi proiectul de acord de liber schimb. Noi avansăm cu negocierile şi în finalizarea unui acord privind micul trafic la frontieră. Bun, evident respectăm opţiunea Ucrainei de a fi un stat neutru, nealiniat, adică în afara blocurilor, aşa cum au definit autorităţile de la Kiev repoziţionarea Ucrainei în politici de securitate, dar sperăm totodată în continuarea unei cooperări bilaterale constructive în probleme de securitate regională şi nu mi-am pierdut speranţa că va exista un dialog Kiev-NATO, totodată. Nu cred că această temă trebuie să dispară complet.

Aşa că încurajăm, ca stat vecin, Ucraina în asumarea unui rol cât mai constructiv în reglementarea problemei transnistrene. Şi e clar pentru noi că soluţia acestui conflict poate veni doar în formatul 5+2, de care vorbeam mai înainte şi cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Preşedintele Medvedev, pentru că aţi pomenit de arhitectura de securitate europeană, preşedintele Medvedev s-a angajat după summitul de la Lisabona să coopereze cu NATO în vederea creării acestui sistem de apărare antirachetă al Alianţei. Dar a insistat că Moscova trebuie să fie un partener „absolut egalal” al Alianţei. Totodată, domnul Medvedev a menţionat chiar o variantă de apărare aşa-numit „sectorială” în cadrul unui viitor scut, fără a preciza sensul acestui termen „sectorial”. V-aş întreba, cum se împacă asemenea iniţiative de cooperare între NATO şi Rusia cu prezenţa trupelor ruseşti într-un stat vecin României şi, implicit, vecin al Alianţei?

Teodor Baconschi: „Tocmai, e un anacronism şi o contradicţie. Noi salutăm această deschidere NATO-Rusia, domnul Medvedev a fost primit cu toate onorurile la Lisabona, în Consiliul NATO-Rusia. Există voinţă politică de a închide toate urmările războiului rece, deci şi aceste conflicte îngheţate, care îngheţau prin reflex şi relaţia politică de substanţă NATO-Rusia. La ora actuală sunt tatonări, deschideri din ambele părţi, dialogul politic este revigorat. Nu se pune problema unui sistem unic antirachetă, ci mai degrabă a două sisteme, care ar putea deveni interoperabile.

Dar ce contează este, întrucâtva, noua atmosferă, psihologică, politică, instalată în dialogul NATO-Rusia şi cred că e o premiză, care ne poate îndreptăţi optimismul. Pe scurt: noi, ca stat membru NATO, susţinem dezvoltarea unui parteneriat de lungă durată NATO-Rusia. Considerăm că e necesar, există ameninţări comune, cărora ar trebui să le facem faţă, există interese comune, şi totodată e necesar ca parteneriatul să aibă şi o bază de valori însuşite în comun, adică respect faţă de nişte principii şi totodată de capacitatea de a îndeplini angajamentele asumate.

Aş cita rapid câteva domenii cu potenţial foarte bun de cooperare NATO-Rusia, unde deja s-au făcut progrese. Sigur, e Afganistanul, în prim plan, dar şi combaterea traficului de droguri, pirateria. La Lisabona lista, de fapt, a fost validată şi de membrii NATO şi de Federaţia Rusă. Şi chiar îl auzeam pe domnul ministru Serghei Lavrov spunând: „NATO s-a schimbat”. E bine că percepţia Rusiei susţine acest lucru. Sperăm că şi Rusia s-a schimbat şi că cele două schimbări pot cimenta un parteneriat strategic durabil.”

Europa Liberă: Acum întrebare care se pune este: în ce direcţie se schimbă Rusia? Pentru că unii comentatori consideră că Moscova încearcă să slăbească influenţa americană în Europa, prin aceste iniţiative de cooperare. Poate fi România, ca aliat al Statelor Unite şi unul din cele mai mari state din NATO şi Uniunea Europeană, o contrapondere a Rusiei în zona Mării Negre?

Teodor Baconschi: „Personal, nu văd vreo contradicţie dintre relaţia SUA cu Europa şi dezvoltarea parteneriatului între Europa şi Rusia. Şi asta cu atât mai mult cu cât trecem printr-o perioadă marcată de resetarea relaţiilor SUA-Rusia. Pentru ca sistemul să funcţioneze, va trebui însă să încărcăm acelaşi soft, ca să zic aşa. Adică, să ne asumăm un set de valori şi principii comune. În ceea ce ne priveşte, noi am acţionat într-o logică de asigurare a securităţii prin cooperare.

Suntem interesaţi ca toţi actorii să fie implicaţi într-un spirit de cooperare transparentă. SUA, ca stat important al Alianţei Transatlantice reînnoite, nu poate decât să-şi menţină locul în problematica securităţii europene. Şi pe de altă parte, dorinţa Rusiei de a juca un rol de prim plan la nivel continental pe multiple planuri – e vorba de politică, dar şi de securitate, e o realitate. Şi iar eu cred că nu e nici o surpriză pentru nimeni treaba asta. De asemenea, deschiderea sau interesul partenerilor europeni şi euroatlantici de a-şi intensifica şi dezvolta coordonarea cu Rusia în materie de relaţii internaţionale sunt mai vizibile ca oricând.

Avem de altfel în contextul nou creat o serie de idei sau iniţiative. Unele vizează cadrul interacţiunii multilaterale, de pildă propunerea germano-rusă de creare a unui comitet politic şi de securitate UE-Rusia. Sau, înainte de aceasta, iniţiativa preşedintelui Medvedev privind arhitectura de securitate europeană. Există şi iniţiative la nivelul relaţiilor de la stat la stat cu Rusia, de exemplu conceptul sau procesul de resetare a relaţiei SUA-Rusia, sau declaraţia politică de la Deauville privind perspectivele cooperării franco-germano-ruse.

În chip natural, România e direct interesată şi de opţiunile şi de acţiunile, sau proiectele părţii ruse în raport cu vecinătatea noastră comună, care, ţin să accentuez, este şi a Uniunii Europene şi a NATO. De asta suntem foarte atenţi la evoluţia din dezbaterile pe tema securităţii europene şi plecăm de la premiza de bun simţ că acest subiect este de interes pentru toate statele din spaţiul nostru.”

Europa Liberă: Domnule ministru, declaraţi ieri în Parlament, că lupta împotriva corupţiei, ceea ce e o îndelungată pată neagră pe cartea de vizită a României, această problemă a corupţiei, are un impact moral asupra progreselor tehnice în direcţia aderării la spaţiul Schengen. Dar aş dori să vă întreb despre alt impact, atât moral,cât şi tehnic, cel al situaţiei romilor din România şi al fricţiunilor bilaterale, create de expulzarea lor de către Franţa. Finlanda, Olanda şi, evident, Franţa, o ţară pe care o cunoaşteţi extrem de bine şi unde aţi fost ambasador, dau semne că nu sunt foarte favorabile acceptării României în spaţiul Schengen, din cauza problemei migraţiei. Este situaţia romilor, originari din România, o problemă europeană, aşa cum s-a mai spus? Sau este una naţională?

Teodor Baconschi: „Sigur că fiecare stat membru trebuie să-şi protejeze minorităţile şi să genereze politici de incluziune socială, care chiar funcţionează. Deci, România are la nivelul Guvernului conştiinţa acestei obligaţii. În acelaşi timp, nu putem îngrădi libertatea de circulaţie a cetăţenilor români, indiferent de etnia lor, şi avem nevoie de o formă sau alta de cooperare atât cu statele, unde fluxurile se îndreaptă, cât şi cu Uniunea Europeană, ca platformă unde se pot construi politici comunitare. Cred că trebuie de făcut o medie între astea – ne facem fiecare temele, dar căutăm şi o coordonare politică, pentru că e greu să incluzi social o minoritate fragilă, marginalizată, instrumentalizată politic în tot felul de polemici cu bătaie internă şi să faci chestia asta de unul singur.

Avem nevoie de dialog, nu pasăm responsabilitatea Franţei, sau altor state membre, dar cerem cooperare. Şi am şi făcut paşi înainte, numai că avem o foaie de parcurs franco-română pe incluziunea romilor, dar am trimis şi pentru întărirea acestui mecanism de cooperare poliţienească. Am întărit echipa noastră din Franţa. Deci, încercăm să schimbăm informaţii şi să reactivăm şi agenţia naţională pentru romi, care ar putea să fie ceva mai ofensivă.”

Europa Liberă: Dar dialogul româno-francez la cel mai înalt nivel? Există semne de oarecare răceală? Sau cel puţin aşa au fost prezentate de presă. Sunt ele reale? Sunt ele reversibile?

Teodor Baconschi: „Nu, am avut o problemă, sigur amplificată mediatic cu totul nefericit. Dar avem conştiinţa că trebuie să închidem capitolul, să găsim soluţii şi să mergem mai departe în parteneriatul strategic dintre Franţa şi România, care are o foaie de parcurs extrem de bogată în proiecte importante. Eu am avut un dialog foarte bun cu noul ministru francez al Afacerilor Externe, doamna Michele Alliot-Marie, la Bruxelles şi am convenit că ar fi bine să fac o vizită la Paris pentru a pregăti agenda unei vizite la nivel înalt. Cred că toate problemele pe care le-am întâmpinat sunt rezolvabile, există voinţă politică din ambele părţi şi vom găsi şi instrumentele pentru a reveni la tonusul normal din relaţia franco-română.”

Europa Liberă: Există un orizon de timp pentru organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel înalt? Sau, deocamdată, sunt doar tatonări?

Teodor Baconschi: „Voi face această vizită pregătitoare cât de curând posibil, în funcţie de agenda omologei mele de la Paris şi cred că şi vizita preşedintelui Traian Băsescu se va putea face cât de repede ne dorim noi. Să sperăm că la începutul anului.”

Europa Liberă: Domnule ministru, în contextul în care situaţia din Afganistan este departe de a fi stabilizată, administraţia americană consideră că efortul militar antitaliban trebuie internaţionalizat cât mai mult posibil. România rămâne angajată în acest efort, în pofida crizei economice din ţară, atât cu trupe, din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, fiind foarte apreciată mai ales de către aliatul american. Aş vrea să vă întreb – există planuri pentru a coopera pe un alt palier foarte important, vizat în viitor în Afganistan – acela al pregătirii şi instruirii forţei naţionale afgane de securitate din partea României?

Teodor Baconschi: „Aveţi dreptate, spunând că avem ca ţară, participantă la ISAF o contribuţie consistentă, constantă şi apreciată pentru profesionalismul ei. Vom trimite şi instructori civili, nu putem să depăşim prea mult eforturile deja asumate. Ca linie politică rămânem acolo atât cât e nevoie, nu vedem 2014 ca pe un calendar de retragere necondiţionată. Sperăm că autorităţile afgane să coopereze suficient de bine cu ISAF ca să preia iniţiativa pe tot teritoriul şi să construiească şi forţele de poliţieşi forţele armate, astfel încât Afganistanul să fie o regiune sigură.”

Europa Liberă: Şi ultima întrebare, domnule ministru. Presa din România vă consideră o stea în ascensiune în politica internă. S-a menţionat numele domniei voastre ca un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidenţiale. Aţi putea să ne spuneţi? Intenţionaţi să candidaţi?

Teodor Baconschi: „Intenţionez să dau un contraexemplu inspirator pentru clasa noastră politică, să-i scot din indiferenţa civică pe românii din clasa de mijloc, să contribui la precizarea profilului doctrinar al Partidului Democrat-Liberal pe o matrice populară, creştin-democrată şi în acelaşi timp să întăresc relaţiile dintre PDL şi Partidul Popular European, adică toate partidele-surori, care fac parte dintr-o familie politică de centru dreapta, esenţială în guvernare şi deci în viitorul Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Deci, nu excludeţi o posibilă candidatură?

Teodor Baconschi: „Am un şantier, încerc să setez alte standarde, să îi atrag pe cei mai buni români din toate domeniile într-un proiect politic nou. O fac în interiroul partidului pentru care am optat. Şi am în faţă un şantier politic, care, desigur, va dura câţiva ani. Deci, e preamatură acum orice profeţie despre prezidenţialele din 2014.”

Europa Liberă: Domnule ministru, vă mulţumesc.
XS
SM
MD
LG