Linkuri accesibilitate

Mihai Botez către Vlad Georgescu (1981): „politica actualei conduceri a României... este fundamental greșită, a avut și are urmări catastrofale pentru starea actuală a acestui pămînt și va avea rezultate devastatoare pentru viitorul său”.


Zilele trecute la Centrul Woodrow Wilson din Washington a fost lansat volumul: „Cold War Broadcasting: Impact on the Soviet Union and Eastern Europe/Radioul în epoca războiului rece: Impactul asupra Uniunii Sovietice și Europei răsăritene”. Volumul a fost prezentat în liniile sale generale de A. Ross Johnson, cercetător și fost director la RFE/RL și R. Eugen Parta, fost director al Serviciului de cercetare și evaluare a programelor, și a fost comentat de profesorul Vladimir Tismăneanu de la Universitatea Maryland.

Cum semnala Ross Johnson, dacă pînă acum majoritatea cărților dedicate radiourilor occidentale s-au ocupat de organizarea și activitatea/produsul lor de-a lungul ultimilor 60 de ani, noul volum adoptă o perspectivă diferită, evidențierea modului în care programele radiodifuzate au influențat și au acționat în interiorul societăților est-est europene, felul în care au contribuit la dezvoltarea unei culturi politice alternative, au încurajat și au interacționat cu acea parte a intelectualității care a opus rezistență propagandei regimurilor comuniste și cu acei indivizi care s-au ilustrat ca gînditori dizidenți.
Coperta volumului lansat la Woodrow Wilson Center


Volumul „Cold War Broadcasting” include circa 200 de pagini de documente ilustrînd aceste fenomene, așa cum se observa în discuția de la Centrul Woodrow Wilson, reprezentînd doar ceva mai mult de 1% din întregul material de arhivă disponibil la ora actuală în statele est-europene.

Unul din punctele subliniate de Vladimir Tismăneanu, și asupra căruia s-a insistat în discuție, a fost faptul că impactul Europei Libere s-a materializat cel mai serios prin influența exercitată asupra unor persoane din nomenclatura regimurilor comuniste, conducînd pînă la defecțiuni interne, ca în cazul Poloniei, unde membri ai Biroului politic au ajus să transmită informații la München.

In cazul României, s-ar putea adăuga, lucru prea puțin spus, că a existat o interrelație specială între gînditori de profundă cultură, cu capacitate deosebită de analiză și curajul opiniei, oameni din științele exacte - cum au fost Prof. L. Solomon sau Mihai Botez - și directorii cei mai apreciați ai Serviciului român al Europei Libere, Noël Bernard, respectiv Vlad Georgescu.

Corespondența dintre prof. Solomon și Noel Bernard este încă inedită, scrisorile trimise de Mihai Botez, care zilele acestea ar fi împlinit 70 ani, și Vlad Georgescu sînt cunoscute, publicate în 2003. O sursă istorică esențială, chiar dacă astăzi aparent uitate, ele ilustrează cu substanță și în mod impresionant, viziunea unei dizidențe cu orizont larg, diferită de actele de protest, curajoase, dar punctuale, cu efect limitat și adesea menite să forțeze o emigrare a autorilor lor.

Mihai Botez
In 1981, Mihai Botez îi scria astfel prietenului său, la München, pe căi clandestine, „atitudinea mea actuală este următoarea: sunt aici, sunt român, sînt profund implicat în destinul dramatic al acestui popor și, urmîndu-mi conștiința - și, într-o oarecare măsură și profesia de analist politic și futurolog - spun deschis, unde pot să vorbesc și cât pot de tare, că politica actualei conduceri a României... este fundamental greșită, că a avut și are urmări catastrofale pentru starea actuală a acestui pămînt și va avea rezultate devastatoare pentru viitorul său. [...] Aceasta este părerea mea, și aceasta este convingerea mea, întemeiată pe informațiile disponibile și pe analiza lor (în special structurală și prospectivă).”

Și, nu întîmplător, același mesaj politic, al celui calificat nu odată un „Andrei Saharov al românilor”, se poate regăsi și în editorialele lui Vlad Georgescu, implicit ale Europei Libere.
XS
SM
MD
LG