Linkuri accesibilitate

Maxim Kuzovlev: De când Gazpromul îi cere Transnistriei să-şi onoreze plăţile, datoria a continuat să crească şi va atinge în curând 3 miliarde de dolari.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi ştirile. Diana Răileanu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Negocierile oficiale în formatul 5+2 ar putea fi reluate la începutul anului 2011, a anunţat la o conferinţă de presă şeful misiunii OSCE în Republica Moldova, Philip Remler. El a făcut cunoscut că la reuniunea neoficială 5+2, care a avut loc la Kiev pe 16 noiembrie, au fost salutate măsurile practice de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, cum ar fi reluarea circulaţiei trenului Chişinău-Odesa, acţiunile în vederea restabilirii legăturii telefonice directe, optimizarea procedurilor de export şi facilitarea circulaţiei bunurilor peste Nistru.

Reprezentantul Chisinaului la negocieri, Victor Osipov, a declarat la rândul său că procesul de consultări informale dintre Chişinău şi Tiraspol, relansat acum un an, citez, “este probabil cel mai de succes in eforturile OSCE pentru solutionarea conflictelor inghetate”. Osipov si-a exprimat increderea in evolutii pozitive la summitul OSCE de la Astana, din luna decembrie. Negocierile oficiale in problema transnistreana sunt blocate din anul 2006.

Preşedintele Traian Băsescu a avansat ideea înlocuirii trupelor ruseşti din Transnistria cu forţe de securitate ale Uniunii Europene, atrăgând atenţia însă că nu se referă la efective româneşti. Într-un interviu pentru televiziunea publică de la Bucureşti, Băsescu a spus că în ultimele luni Moscova a dat semnale foarte serioase că este dispusă să discute cu Uniunea Europeană soluţionarea problemei transnistrene. Şeful statului român a adăugat că este greu de spus cînd s-ar putea întîmpla asta, şi a insistat că punctul esenţial este respectarea de către Rusia a angajamentelor ei anterioare, ca de exemplu cele asumate la Istanbul în 1999.

Premierul Vlad Filat a promis că Republica Moldova îşi va păzi mai bine frontierele de est, în perspectiva liberalizării vizelor. Vorbind ieri la o conferinţă ţinută la Chişinău cu participarea unor emisari ai UE, Filat a spus că doreşte „frontiere transparente, deschise pentru activităţi legale, dar în acelaşi timp bariere sigure pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere”. La începutul lunii curente, Comisia Europeană a recomandat începerea demersurilor de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Siguranţa frontierelor moldovene, mai ales a celor cu Ucraina, este menţionată ca una din condiţii principale pentru renunţarea la vize.

La Casa „Kedem” de la Chişinău a fost inaugurată expoziţia „Căile dispariţiei. Memoria evreilor şi romilor din Transnistria”. Ea face parte din programul „Cărări ale Rememorării” al Fundaţiei „Memoria istorică” de la Moscova. Potrivit directorului acestei fundaţii Aleksandr Diukov, Chişinăul este prima etapă a expoziţiei, ea urmînd să fie prezentată în alte oraşe şi în alte ţări.

La Lisabona a avut loc reuniunea la vârf al Alianţei Nord-Atlantice. Pe agendă s-a aflat calendarul reducerii prezenţei militare străine în Afganistan şi propunerea de construire a scutului antirachetă în Europa. Punctul central al summitului a fost însă lansarea noului Concept Strategic al Alianţei, menit să stabilească felul cum se va apăra NATO în următoarea decadă. În marginea reuniunii de la Lisabona a avut loc şi o şedinţă a Consiliului NATO – Rusia. Liderii NATO au discutat cu preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev despre un posibil rol sporit al Moscovei în efortul internaţional din Afganistan şi eventuala colaborare ruso-occidentală în privinţa scutului antirachetă.

Casa Albă crede că Senatul american va ratifica pînă la sfîrşitul anului tratatul START semnat de preşedintii american şi rus astă primăvară, în ciuda obiecţiilor ridicate de unii senatori republicani. Pentru a fi ratificat este nevoie de 67 de voturi din cele 100 ale Senatului, iar democraţii au numai 59 de senatori. Declaratia purtatorului de cuvint al Casei Albe vine dupa ce, tot astazi, secretarul de stat american Hillary Clinton si vicepreşedintele american Joe Biden au spus ca ratificarea tratului este vitală pentru securitatea nationala a Statelor Unite si pentru relatiile americano-ruse.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi ascultători, invitatul nostru este jurnalistul independent de la Tiraspol Maxim Kuzovlev, cu care discutăm despre cele mai importante evenimente ale săptămânii trecute. Maxim, pe 16 noiembrie, la Kiev a avut loc o ultimă reuniune în formatul 5+2, înaintea summitulului OSCE de la Astana de pe 1 decembrie. Cu această ocazie, reprezentanţi ai Chişinăului şi Tiraspolului, precum şi ai mediatorilor şi observatorilor au tras linia şi au făcut bilanţuri. Dumneavoastră ce părere aveţi, a fost doar o ocazie tradiţională de dinaintea reuniunii anuale a OSCE sau în ultimul an s-au realizat, într-adevăr şi anumite măsuri, cum li se spune, menite să crească încrederea dintre cele două maluri ale Nistrului?

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev
: „Desigur, există un anumit progres, comparativ cu anul 2009 sau 2008. Au început să lucreze grupurile de experţi, liderul Transnistriei s-a întâlnit cu premierul Republicii Moldova – până atunci n-au fost demult asemenea întâlniri. Însă, eu cred că putem vorbi despre un anume progres, doar în măsura în care comparăm ceva cu zero. Iar sfârşitul de an este mereu ocazia unor bilanţuri”.

Europa Liberă: la Kiev, au fost enumerate anumite progrese, între care relansarea trenului Chişinău-Odesa, facilitarea activităţii agenţilor economici din regiunea transnistreană şi acţiuni vizând restabilirea legăturii telefonice directe între cele două maluri ale Nistrului. Amintim că la o înţelegere de principiu în acest sens s-a ajuns la întâlnirea premierului Vlad Filat cu liderul transnistrean Igor Smirnov, la un meci de fotbal de la Tiraspol, la sfârşitul lui septembrie. Apoi, pe 11 noiembrie, guvernul moldovean a adoptat o hotărâre în care este descrisă, practic, procedura de interconectare: operatorul transnistrean de telefonie urmând să se înregistreze la Chişinău şi să obţină licenţă. Până astăzi, nici autorităţile transnistrene, nici Interdnestrcomul nu au reacţionat la această decizie. Cum credeţi că poate fi explicată această situaţie?

Maxim Kuzovlev: "În presa moldoveană s-a sugerat că ideea a fost a lui Smirnov şi că anume acesta i-ar fi propus-o lui Filat. Să fim însă realişti. În Transnistria, telefonia fixă e proprietatea privată a Transtelecomului, care e dependent, sută la sută, de singurul operator – Interdnestrcom, acesta, la rându-i, este parte a holdinului Sheriff. Într-adevăr, nu exstă nici un semn din partea Tiraspolului. Dar, de ce s-ar dori retabilirea legăturii? În Transnistria contnină să funcţioneze foarte bine telefonia fără fir, la tariful de 11 cenţi pentru un minut. Sigur, nu direct, ci prin reţeaua globală. Şi Moldotelecom, Transtelecom şi, respectiv, Interdnestrcom nu sunt în pagubă. Din
Tiraspol, telefon public
Moldova în Transnistria se poate telefona. Din Transnistria în Moldova – la fel. Da, trebuie să formezi un prefix foarte lung, dar de sunat se poate suna. E adevărat, reprezentanţii Moldovei ai expediat 2 scrisori administraţiei transnistrene, dar n-au primit nici un răspuns şi nu pot să înceapă nici măcar discuţia la nivel de experţi. Specialiştii moldoveni în telecomuincaţii spun însă că Tiraspolul manifestă un interes mai mare faţă de domeniul poştal şi în chestiunea corespunderii spectrului electromagnetic, dar în nici un caz pentru a deveni parte a sistemului moldovean de telefonie”.

Europa Liberă: În 1999, când a apărut operatorul transnistrean Interdnestrcom, oficialităţi din Tiraspol au remarcat că de acum încolo Chişinăul nu va mai putea să le asculte convorbirile telefonice. Motivele de securitate ar putea fi un impediment pentru restabilirea convorbirilor telefonice directe, în reţeaua fixă, dintre cele două maluri ale Nistrului?

Maxim Kuzovlev: „Sigur, securitatea convorbirilor este un motiv. Într-un fel, ei pot fi înţeleşi. E vorba nu numai de securitatea convorbirilor, dar şi de securitatea economică, de faptul că ei nu vor ca banii lor să rămână la Chişinău. Dar trebuie să ţinem minte totuşi că telefonia transnistreană este o afacere privată. Dacă specialiştii moldoveni îi vor convinge pe specialiştii transnistreni că nu vor pierde, ci vor avea de câştigat, eu cred că într-un fel sau altul compromisul va fi atins. Însă, deodamdată, eu nu văd nici o posibilitate reală ca acest lucru să se realizeze”.

Europa Liberă: dar, să zicem, în numele bunăstării populaţiei, conducerea transnistreană ar putea determina operatorul privat să reducă tarifele pentru convorbirile cu malul drept al Nistrului?

Maxim Kuzovlev: „Numai operatorul privat poate reduce tarifele. Puterea n-are nici un interes să facă presiuni. Ea nu arde de dorinţă să discute la telefon cu Moldova, ca să plătească mai puţin. Oricum, nu ea plăteşte. Sigur, populaţia n-ar vrea să discute cu 11 cenţi pe minut. Dar, cei care într-adevăr au nişte relaţii cu Moldova şi au nevoie să vorbească, folosesc, de regulă, două telefoane mobile: unul de la operatorul transnistrean, celălalt – de la Oranj sau Moldcell – operatorii moldoveni, care au o anumită acoperire şi pe malul stâng”.

Europa Liberă: Maxim, am încercat să aflăm şi opiniile unor simpli locuitori ai regiunii transnistrene despre posibilitatea restabilirii legăturii telefonice directe dintre cele două maluri ale Nistrului. Să le ascultăm.
------------------------------------------------------------------------------------
Parcul Victoriei, Tiraspol
„De ce nu? Cu cât oamenii vor comunica mai mult, cu atât mai bine, pentru cetăţenii simpli cel puţin. Doar mulţi au acolo rude. Cred că nu e rău”.

„Nu e vorba şi despre telefonia mobilă? Pentru că la noi cel puţin telefonia fixă a funcţionat tot timpul. Eu sunam adesea în Moldova. Ei nu mă puteau suna. Eu cred că la noi ar trebui să mai apară un operator de telefonie mobilă, să apară un fel de concurenţă. Aşa încât lumea să poată să aleagă şi preţurile să scadă. Concurenţa este progres”.

„Ei ne-au miniţit odată. A doua oară cred că nu trebuie să credem Moldovei. Legătură telefonică ne trebuie, concurenţă – nu cred”.

„Transnistria este un stat separat. De 20 de ani trăim separat. Politic, geopolitic şi chiar din punct de vedere istoric noi nu suntem Moldova. Suntem un ciob al imperiului rus”.

„Dacă există cerere, apare şi oferta. Mie personal nu-mi trebuie, dar dacă lumea are nevoie, de ce nu. Să stabilim contacte e un lucru necesar”.

„Orice contacte noi sunt benefice. Pentru că cei de sus fac, iar oamenii trag. Faptul că în Transnistra e un singur operator deja e rău”.

„Aş vrea ca toţi oamenii de pe pământ să trăiască în pace. Să fim un singur stat, să nu existe această graniţă sau împărţire pe naţionalităţi. Să fim cu toţii oameni. Însă asta nu depinde de mine”.

-------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Recent, s-a produs un alt eveniment care a îngrijorat, se pare, într-o anume măsură, locuitorii Transnistriei. Liderul administraţiei Igor Smirnov a dat indicaţii să fie elaborate noi tarife la gazele naturale, în corespundere cu preţul lor real. În prezent, tarifele pentru populaţie acoperă numai un sfert din preţul de achiziţie a gazelor, iar cele pentru agenţii economici sunt de aproape două ori mai mici decât preţul real al gazelor. Se ştie că Transnistria a beneficiat tot timpul de o indulgenţă din partea Gazpromului. De ce tocmai acum această schimbare şi va fi în stare populaţia să achite noile tarife?

Gazprombank, Tiraspol
Maxim Kuzovlev
: „De la mijlocul anilor 90, la începutul fiecărui an apare aceeaşi problemă: că Gazpromul nu va tolera şi că va cere totul până la ultima kopeică. Dar de când Gazpromul a început să ceară Transnistriei să-şi onoreze plăţile, datoria acesteia a crescut continuu şi va atinge în curând 3 miliarde. Da, trei miliarde de dolari americani. N-a mai rămas mult până la această sumă. Ca atare, Gazpromul deţine suficiente pârghii ca să forţeze Transnistria să plătească integral pentru gazul livrat. Dar, înţelegeţi, în problema livrărilor de gaze în Transnistria există foarte multe neclarităţi şi inexactităţi. Nu este clar cum poate Transnistria, având oficial o populaţie de 555 de mii de oameni să consume anual gaze natuale în valoare de 230 milioane, 450 milioane dolari? Îl ard în atmosferă sau cum? Deci, sunt chestiuni atât de complicate şi neclare, încât, eu cred că nu putem să afrmăm că Gazprom va face presiuni sau că plăţile vor ajunge la timp, până la ultima kopeică, anume la Moscova. Gazpromul închide ochii la faptul că banii adunaţi în Transnistria pe contul pentru gazele naturale sunt utilizaţi la acoperirea găurilor sociale din Transnistria. Iar faptul că Gazpromul închide ochii probabil convine conducerii Federaţiei Ruse, pentru că altfel ea are numeroase mijloace să pedepsească rău-platnica Transnistrie. Dar ea îi permite să nu plătească. Da, poate că tarifele pentru consumatori vor creşte, însă eu nu cred că asta va majora plăţile pe contul Gazpromului. Bineînţeles, populaţia nu va saluta scumpirea tarifelor. Însă în Transnistria populaţia a fost tot timpul destul de disciplinată în privinţa achitării facturilor. Va fi greu, dar oamenii vor continua să-şi plătească facturile, chiar şi la tarife mult mai mari”.

Radu Benea: opinia lui jurnalistului independent de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev, invitatul ediţiei de astăzi.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG