Linkuri accesibilitate










Europa Liberă: Înainte de alegeri asistăm la un val de sondaje de opinie. Cum se explică acest fenomen şi de ce rezultatele sondajelor sunt atît de diferite?


Igor Boţan: „E bine că există multe sondaje. Ele ajută atît cetăţenii, cît şi concurenţii electorali să înţeleagă care sînt preferinţele corpului electoral per ansamblu. Politicienii au astfel imaginea la zi şi posibilitatea să încerce să schimbe ceva în favoarea partidelor pe care le reprezintă. Multitudinea de sondaje este utilă pentru a vedea nu doar imaginea, ci şi pentru a distinge trendurile, tendinţele, întrucît un masiv de aproximativ 20-25% din alegători se declară indecişi pînă în ultima saptămînă înainte de alegeri”.

Europa Liberă: Totuşi, diferenţele dintre rezultatelor diferitor cercetări sunt foarte mari. Care este explicaţia?

Igor Boţan: „În primul rînd, există sondaje efectuate de companii sociologice cu o reputaţie profesională ireproşabilă şi există sondaje efectuate de companii noi, care abia apar pe piaţa cercetărilor sociologice. Nu ar fi corect să afirmăm că doar studiile companiilor reputate sînt credibile. De dragul unei concurenţe sănătoase trebuie promovate şi companiile noi. Este important ca acestea să respecte legislaţia şi să aibă acceptul CEC pentru realizarea studiilor. Acceptul CEC e necesar doar pentru a ne convinge că companiile noi există şi nu sînt doar fantome utilizate pentru influenţarea opiniei publice. Diferenţele mari în rezultate pot fi tocmai consecinţele unor intoxicări din partea firmelor fantomă. Pînă la urmă, alegerile propriu-zise vor separa grîul de neghină”.

Europa Liberă: De ce liderii de partide reacţionează atît de bolnăvicios la rezultatele sondajelor?

Igor Boţan: „Nu toţi reacţionează aşa. Cei cărora le plac rezultatele manifestă un fel de dezinteres camuflat, care ar avea semnificaţii transmiterii unui mesaj gen – sîntem convinşi că rezultatul final va fi şi mai bun. Cei cărora nu le plac rezultatele sondajelor în mod constant acuză sociologii că ar îndeplini comenzile oponenţilor politici pentru a reduce şansele lor. Chipurile, cetăţenii preferă să voteze util, de aceea, chiar dacă preferă vreun partid despre care sondajele spun că nu prea are şanse, cetăţenii ar vota alt partid cu şanse de pe acelaşi segment al eşichierului politic. De exemplu, la acest moment toate sondajele arată că doar patru formaţiuni politice vor depăşi cu certitudine pragul de 4% şi că cel mai probabil va fi nevoie de o guvernare de coaliţie. Este curios că şi partidul cu cel mai mare rating din sondaje – PCRM, nu este mulţumit. PCRM vrea ca în concluzie sondajele să arate că viitoare guvernare va fi monocoloră şi că formaţiunea respectivă se va revanşa pentru pierderea din anul trecut”.

Europa Liberă: În acest an va fi organizat şi un exit-poll?

Igor Boţan: „Din cîte ştiu se preconizează organizarea a două cercetări sociologice la ieşirea de la urne, adică cetăţenii vor fi chestionaţi imediat după ce vor vota, la mică distanţă de secţiile de votare. Aceste cercetări sînt foarte importante. Ele satisfac curiozitatea cetăţenilor imediat după închiderea secţiilor de votare, prezicînd rezultatele cu marjă de eroare de 2%, dacă sînt făcute profesionist. Dar cel mai de preţ rezultat al exit-pollurilor este stabilirea tuturor dimensiunilor, profilurilor alegătorilor pentru diferiţi concurenţi electorali. Partidele care ştiu să lucreze astfel de informaţii pot recurge pe viitor la strategii targetate de mare impact”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG