Linkuri accesibilitate

Lucrarea îmbină fericit enciclopedismul savantului de renume mondial cu virtuţile literare ale scriitorului de best-seller-e.










Oricine a citit Numele trandafirului, trebuie că-şi aminteşte de cumplitul incendiu care devastează biblioteca mănăstirii în finalul romanului; acelaşi Umberto Eco însă ţine să conserve cartea ca obiect fizic într-o scriere ce „nu se adresează bibliofililor înrăiţi sau erudiţilor obişnuiţi (…), ci unui public larg şi tânăr”, Memoria vegetală, Rao, 2008.

Eroare de server

Ups, cum vedeți, nu aceasta este ce am dorit să vă arătăm!

Acest URL a fost trimis spre vedere imediată echipei noastre web. Scuzele noastre.

Please use Search above to see if you can find it elsewhere



Împărţită în patru capitole, pe cât de erudite pe atât de ad usum delphini, lucrarea îmbină fericit enciclopedismul savantului de renume mondial cu virtuţile literare ale scriitorului de best-seller-e. Formulele sunt şi ele memorabile: „Cartea este o asigurare pe viaţă, un mic avans de nemurire. Un avans înapoi (vai!), nu înainte” sau „Cititul ne ajută şi să nu ne încredem în cărţi. Necunoscând nedreptăţile celorlalţi, analfabetul nu îşi cunoaşte nici propriile drepturi” ş.a. Iar factologia, de-a dreptul copleşitoare! („O remarcă destul de ciudată: gazul Zyklon, care servea la masacrarea evreilor în lagărele de exterminare, încă se mai găseşte în comerţ; este recomandat pentru incintele de dezinfectare a mobilelor şi a cărţilor atacate de cari”, ca să dau un exemplu.)

Cum nu se poate rezuma o scriere de acest fel decât rescriind-o cap-coadă, reţin cel puţin acest adevăr încercat pe propria mea piele: „Ritmul lecturii îl urmează pe cel al trupului, ritmul trupului îl urmează pe cel al lecturii. Nu citim numai cu creierul, citim cu întregul nostru trup şi de aceea, când citim o carte, plângem sau râdem sau, în cazul cărţilor de groază, ni se face părul măciucă. Căci, atunci când pare să vorbească numai despre idei, o carte ne vorbeşte tot despre emoţiile şi experienţele altor trupuri. Şi dacă nu este doar o carte pornografică, atunci când vorbeşte despre trupuri sugerează idei”.
Cum ar fi, „Trupul ştie mai multe” (de la Gheroghe Crăciun citire), cu precizarea lui Umberto Eco, din Memoria vegetală, că-i vorba totuşi de-un trup cultivat.
XS
SM
MD
LG