Linkuri accesibilitate

Colacul de salvare pentru Irlanda ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro


Premierul irlandez Brian Cowen

Premierul irlandez Brian Cowen

Cea mai mare parte din acești bani ar urma să vină din tarile UE, în special Marea Britanie, un sfert urmând a fi pompat de FMI.

In timp ce in capitalele europene unii s-au grabit sa anticipeze ca in mai putin de o saptamana Irlanda va cere ajutorul troicii europene, misiunea Comisiei Europene, Fondului Monetar International si Bancii Central-Europene care a evaluat joi situatia finantelor publice si a sectorului bancar din Irlanda, e pe cale sa ofere Dublinului un asa numit “colac de salvare”. I se spune “pachetul Oliver Cromwell” si nu este altceva decat varianta irlandeza a “colacului de salvare” oferit Greciei de tandemul Uniunea Europeana - Fondul Monetar International.

Potrivit presei irlandeze, dupa vizita de ieri a reprezentantilor troicii europene la Dublin guvernatorul Bancii Centrale irlandeze, Patrick Honohan a confirmat ca se asteapta ca guvernul irlandez sa semneze un acord cu privire la un “imprumut substantial de mai multe miliarde de euro” din partea Uniunii Europene si Fondului Monetar International. Pe de alta parte ministrul de finante Brian Lenihan a confirmat ca o data ce discutiile cu reprezentantii troicii vor fi incheiate, guvernul va solicita sprijin financiar. The Wall Street Journal scrie ca acest plan de salvare ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro.

Alte surse sustin ca cea mai mare parte din acesti bani ar urma sa vina din tarile membre ale Uniunii Europene, in special Marea Britanie, via Comisia Europeana, doar un sfert urmand a fi pompat de FMI.

Ca si in cazul Greciei, si in cel al Irlandei guvernul va trebui sa opereze o serie de restructurari. Mai exact, sa ia masuri pentru a atrage venituri la buget. S-ar parea ca impozitul pe profit nu va suferi mari modificari, semn ca troica ar fi facut o serie de concesii Dublinului. Este posibla insa, spun analistii, o creştere a impozitelor pe proprietate si a taxelor pentru contribuabilii cu venituri mici.

Mai multe publicatii europene se intreaba cum se face ca tari ca Irlanda, Grecia sau Portugalia, ale caror economii au contributii mici la PIB-ul zonei euro, cauzeaza cele mai mai probleme. Economia Irlandei reprezintă 1,7% din zona euro; totuşi bancile irlandeze au absorbit un sfert din fondurile puse la dispozitie de Banca Centrală Europeană.

Tara care pana mai ieri se credea ca e cea mai afectata de criza, Grecia, cu 2% din PIB-ul zonei euro, a absorbit 17,3% din lichidităţile provenind de la Frankfurt.

Iar Portugalia reprezintă 1,8% din produsul brut al zonei euro, cu doar 7,5% din împrumuturi. “Totuşi, portughezii sunt mai îndatoraţi decat grecii; daca adaugam gospodariile, întreprinderile si guvernul, ajungem la 300% din PIB, fata de 240% cat este datoria publica a Greciei.” scrie publicatia milaneza Il Foglio.

Revenind la Irlanda ceea ce se stie pana acum este ca micuta tara insulara are un deficit bugetar ingrijorator, la care a ajuns dupa ce a injectat miliarde de euro in banci pentru a le putea ajuta sa depaseasca criza financiara declansata acum doi ani.

Una peste alta, analistii sunt de parere ca cea mai mare problema cu cele trei tari nu o reprezinta atat atacurile speculative de pe pietele financiare cat proasta gestionare a resurselor si slaba capacitate de a genera venituri.
XS
SM
MD
LG