Linkuri accesibilitate

Consultările financiare la Dublin și criza din Irlanda


Ministrul de finanțe al Irlandei, Brian Lenihan la Bruxelles

Ministrul de finanțe al Irlandei, Brian Lenihan la Bruxelles

Pentru economiile vulnerabile, ca Irlanda sau Portugalia, povara datoriilor este pur şi simplu prea mare.


Necazurile zonei euro nu s-au încheiat odată cu ajutorul masiv, de peste o sută de miliarde de euro, acordat anul acesta Greciei. Ieri, Irlanda a făcut un pas spre un ajutor străin menit s-o scoată dintr-o gravă criză a datoriilor, iar experţii spun că urmează şi alte asemenea operaţiuni de salvare. Detalii are Mircea Ţicudean.

După Grecia şi – probabil – Irlanda, analiştii şi-au întors privirile spre altă ţară din zona euro, Portugalia. Ei susţin că criza din vestul Europei nu este provocată de vreo panică iraţională a pieţelor, ci de constatarea tot mai limpede că pentru economiile vulnerabile povara datoriilor este pur şi simplu prea mare.

Experţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar s-au aflat joi la Dublin pentru a explora mărimea şi condiţiile eventualului ajutor pentru Irlanda. Oficialii europeni au căzut de acord cu trimiterea misiunii marţi, după ce săptămâni de-a rândul Irlanda a negat că ar avea nevoie de vreun ajutor de urgenţă. Misiunea de evaluare va dura până săptămâna viitoare. Ministrul irlandez de finanţe, Brian Lenihan a insistat mereu că guvernul său nu are nevoie de împrumuturi pentru că are fonduri suficiete până la mijlocul anului viitor. Dar tot Lenihan a recunoscut că ar fi binevenit un fond „pentru orice eventualitate” din care să fie ajutate băncile Irlandei – în traducere, o linie de credit de la FMI şi Comisia Europeană.

Potrivit AP, Leninhan a spus ieri, la discuţiile de la Dublin cu experţii străini, că băncile irlandeze au crescut aşa de mult încât statul nu le mai poate ajuta – şi acesta ar fi motivul pentru care o finanţare externă ar putea fi necesară. Guvernul irlandez pare hotărât să nu cedeze străinilor conducerea în eventuala operaţiune de salvare. De obicei, instituţiile internaţionale se străduiesc în asemenea ocazii să impună condiţii menite să însănătoşească finanţele ţării ajutate.

Dar în cazul Irlandei, negocierile vor fi probabil destul de dure, căci vicepremierul Mary Coughlan a spus de pildă chiar ieri că impozitul pe afaceri de 12,5%, „nu este negociabil”. Această taxă, explică AP, este explicaţia interesului mare al investitorilor străini pentru Irlanda, dar nu este pe placul marilor puteri din UE, Franţa şi Germania, care au ele însele impozite mai ridicate.

Analiştii consultaţi de AP spun că în întreaga zonă euro guvernele continuă să mintă în ce priveşte starea economiilor lor. Situaţia Greciei nu este limpede nici după ajutorul masiv de la Comisia Europeană şi FMI, iar Spania şi Portugalia se confruntă cu costuri tot mai mari ale împrumuturilor.

Dar în momentul de faţă toţi ochii sunt aţintiţi asupra Irlandei pentru că băncile irlandeze au epuizat răbdarea principalei lor surse de finaţare, Banca Centrală Europeană. Pierderile suferite de cinci bănci irlandeze, toate naţionalizate sau cu statul ca mare acţionar, au făcut necesare ajutoare de la guvern de 45 de miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul bugetar al Irlandei la 32% din PIB – adică de zece ori mai ridicat decât admit regulile Uniunii Europene.

Analiştii se tem că un eventual acord irlandez cu creditorii externi nu va îndepărta cu totul umbrele care planează asupra altor economii slabe din zona euro, în frunte cu Spania şi Portugalia, cărora li s-ar putea alătura chiar şi Italia. Portugalia are cel mai mare deficit de cont curent din ţările zonei euro, ceea ce înseamnă că locuitorii ei consumă mult mai mult decât exportă. În vreme ce deficitul mediu în cele 16 ţări din zona euro este de 1%, în Portugalia depăşeşte 12 procente.
XS
SM
MD
LG