Linkuri accesibilitate

Ministrul-adjunct Andrei Popov despre incidentul de la Palanca: „Este important să nu turnăm gaz pe foc...”


Nişte stâlpi de frontieră doborâţi de autorităţile ucrainene lângă satul Palanca provoacă diplomaţiei moldovene o „îngrijorare profundă”. Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei la Chişinău este convocat pentru explicaţii... Ce şi de ce s-a întâmplat, de fapt, la Palanca şi cum pot evolua lucrurile în continuare? Sunt doar unele din răspunsurile pe care le aşteptăm de la ministrul adjunct al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov
.

Europa Liberă: Dle Popov, stâlpi de frontieră scoşi la Palanca de autorităţile ucrainene, îngrijorare profundă exprimată de Externele de la Chişinău, însărcinatul ucrainean cu afaceri convocat pentru explicaţii, opoziţia savurând prilejul unor noi acuzaţii la adresa guvernului că ar avea înţelegeri secrete cu Kievul ca să vândă mai profitabil ţara... De fapt, cum vedeţi Dvs. cele întâmplate?

Andrei Popov: Două cuvinte despre cele întâmplate. Frontiera de 1222 de km. dintre Republica Moldova şi Ucraina este în proces de demarcare. La nord 300 de km. şi la sud 470 de km. deja au fost marcate. Sunt doar câteva segmente, trei sau patru segmente la sud rămase nedemarcate şi iată pe sectorul central transnistrean - 450 km, am pornit procesul în ianuarie şi 100 de km deja le-am demarcat preliminar. Demarcarea se produce prin instalarea unor semne de frontieră principale şi secundare. Semne de demarcare principale sunt compuse - iată, şi aici ca să înţelegem ce se întâmplă - dintr-un punct geodezic central şi la doi metri şi jumătate, într-o parte şi altă parte, deci pe teritoriul ucrainean şi pe teritoriul moldovenesc, semne de demarcare – stâlpi de doi metri coloraţi în culorile drapelului naţional. Iată pe tot perimetrul acestei frontiere dintre Moldova şi Ucraina sunt deja instalaţi câteva mii de astfel de stâlpi.
Andrei Popov, ministrul adjunct al Afacerilor Europene și Integrării


Iată ce s-a întâmplat luni seara – partea ucraineană, în mod unilateral, fără a avea nici un fel de acord şi accept din partea moldovenească, a avenit şi şi-a scos stâlpii săi din partea sa, doi, de-o parte şi de altă parte a drumului de la Palanca care merge spre Odesa, în regiunea Maiaki. Stâlpul moldovenesc, de-o parte şi de alta a drumului, este la loc, marcând unde este în viziunea noastră frontiera.

Sigur, subiectele de frontieră sunt subiecte foarte complexe, serioase şi aş spune sensibile. Şi în asemenea subiecte este inacceptabil ca una dintre părţi să recurgă la măsuri unilaterale. De aceea, luni seara cînd stâlpii au fost scoşi, telefonic l-am convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ucrainei la Chişinău - din păcate ambasadorul era la Kiev, la negocierile în formatul 5+2 -, şi dimineaţa, marţi dimineaţa, la ora 8 - 8 şi 15 minute, am avut o discuţie destul de fermă şi, n-aş da caracteristici, dar nu, nu-i foarte plăcut să ai astfel de discuţii, dar am fost nevoiţi să cerem nişte explicaţii.

Să spunem foarte clar că suntem profund îngrijoraţi de cele întâmplate şi că au asemenea gest nu contribuie deloc nici la promovarea încrederii, nici la continuarea dialogului care s-a stabilit pe parcursul acestui an în materie de demarcare. Şi de atunci discutăm cu colegii ucraineni, s-au sesizat şi alţi parteneri în acest proces şi trebuie să găsim o soluţie europeană, dar nu o soluţie impusă în această problemă importantă...

Europa Liberă: Dle Popov, dar cum explică partea ucraineană cele întîmplate?

Andrei Popov: Subiectul este pe agendă de mai mulţi ani de zile. Noi de la lansarea procesului de demarcare, adică de marcare a frontierei prin stâlpi, am avut deja 39 de şedinţe a comisiei comune de demarcare moldo-ucraineană, 39.

De câţiva ani de zile, partea ucraineană aduce argumente, în opinia sa, cu privire la neconcordanţa, la anumite greşeli comise în amplasarea anumitor stâpli. Ce se întâmplă? Tratatul de frontieră a fost semnat în ’99, cu toate hărţile de rigoare, ratificat în iulie 2001, iar demarcarea s-a pornit din 2002. Or, demarcarea în teren – ies oamenii în teren şi transpun stâlpii, frontiera, de pe hărţi, hărţi care au fost făcute în laboratoare, în nişte institute, cabinete. Acuma, în 2006, 2007, 2008, s-a produs fotografierea tuturor segmentelor - ortofotografierea, ortofotoplanurile s-au creat - deci, o tehnică mai modernă, mai precisă din cosmos...

Europa Liberă: Vorbiţi despre fotografii de la înălţimea zborului de pasăre, ca să spunem aşa, a helicopterului sau ce-o fi....

Andrei Popov: De la înălţimea sputnikului, dar cu precizie foarte mare. Aceste hărţi care sunt obţinute prin mijloace moderne câte o dată nu corespund în tocmai hărţilor desenate în cabinete. Şi în cazul acesta este unul dintre asemenea cazuri şi de câţiva ani de zile partea ucraineană insistă, interpretează în interesul său. Mărturisesc că şi în cazul R. Moldova noi avem câteva situaţii în care, în opinia noastră, stâlpii pe care i-am amplasat anterior nu corespund cu - e vorba de câţiva metri, ca să ne înţelegem, nu e vorba de km, de sute de ha, e vorba de câţiva metri încolo-încoace - şi dacă şi noi ne-am porni pe acelaşi făgaş şi unilateral am scoate stâlpii pe care deja i-am pus de comun acord anterior, am ajunge foarte departe.

De aceea noi am chemat partea ucraineană să se abţină de la orice acţiuni unilaterale. Şi am convocat, am solicitat întâlnirea experţilor pentru a discuta acest sobiect, iar în luna decembrie avem a patruzecea şedinţă a comisiei de demarcare. De fapt, efectul pozitiv al acestui întâmplate – un incident regretabil şi destul de grav, ieşit din comun, nu se procedează aşa, unilateral, în materie de frontieră şi noi nu putem accepta, evident, soluţii unilaterale sau impuse – dar un aspect pozitiv este că cred că este clar acum pentru toată lumea că toate speculaţiile şi acuzaţiile care se aduc cu privire la nişte cârdăşii, înţelegeri secrete, cedări, sunt foarte departe de adevăr.

Situaţia de la Palanca a arătat că avem aici poziţii divergente, că partea ucraineană nu este de acord cu poziţia moldovenească. Stâlpul moldovenesc stă de o parte şi de alta a frontierei şi e foarte important ca în această situaţie noi să nu turnăm gaz pe foc. Eu văd că cineva cu tot înadinsul, chiar înainte de algeri, probabil în legătură directă cu această situaţie, încearcă să toarne gaz pe foc, să ne certe, să ne împingă mai departe, poate ce să facem, să aducem armata? Noi folosim canalele politico-diplomatice, şi vă sigur, deşi nu spunem presei tot ce facem, că aşa este viaţa diplomatică, nu trebuie să faci negocieri în direct. Dar este un lucru foarte serios, minuţios şi profesionist. Noi nu vrem să escaladăm relaţiile, pe parcursul acestui an am reuşit multe lucruri bune – şi reluarea comunicării aeriene....

Europa Liberă: ...Dle, Popov, precizând că halal înţelegere secretă de vreme ce doi stâlpi mici răstoară o ditamai - cum menţionează opoziţia - conspiraţie, tocmai asta voiam să vă întrebăm - ce se poate spune totuşi despre modul în care au evoluat relaţiile moldo-ucrainene pe parcursul anilor 2009 -2010? Că doar nu s-o fi redus totul la un te miri ce stâlp, fie şi de frontieră?

Andrei Popov: Desigur, nesoluţionarea tuturor problemelor legate de propritate şi de demarcarea frontierei marchează într-un fel dialogul nostru. Vrând-nevrând, el constituie un subiect foarte important de pe agendă. Dar în acelaşi timp, noi am reuşit să relansăm această relaţie, să îmbunătăţim dialogul şi încrederea. Şi drept rezultat concret am găsit o formulă reciproc acceptabilă şi avantajoasă se reluăm comunicarea aeriană între Chişinău şi Kiev. Râdea lumea de noi că două ţări europene vecine şi trebuiau să meargă 18 ore cu trenul şi câte 8-9 ore cu maşina sau autobuzul. În sfârşit, în aprilie, a fost reluată, după o pauză de mai mulţi ani de zile, comunicarea aeriană. Iată acum o lună a fost relansată comunicarea, mersul trenurilor de pasageri între Chişinău şi Odesa, vă aduc aminte întrerupt în 2006.

Şi pe acelaşi făgaş am sporit volumul exporturilor moldoveneşti în Ucraina. Pe parcursul acestui an au fpst mărite de patru ori volum ul exporturilor de vinuri şi coniacuri în Ucraina. Calitatea dialogului este mult mai bună, dar asemenea incidente, izolate totuşi, dar în acelaşi timp ieşite din comun, nu fac bine. Şi am comunicat foarte ferm colegilor din Kiev că nu este corect cum s-a procedat şi că trebuie să găsim o soluţie pentru acest incident...

Europa Liberă: În ce măsură cele întâmplate ar putea compromite procesul de negocieri privind demarcarea în continuare a frontierei moldo-ucrainene, mai ales că e vorba şi de un segment foarte sensibil - cel transnistrean?

Andrei Popov: Demarcarea necesită nişte reguli, proceduri şi încredere reciprocă. Noi această încredere am restabilit-o pe parcursul acestui an, de aceea am găsit o formulă cum să pornim demarcarea sectorului transnistrean. Un lucru foarte mare. De ce nu se atrage atenţie asupra acestui fapt?

Din luna ianuarie, din 29 ianuarie 2010 când acest proces a fost pornit pe partea ucraineană, la Velika Kisniţa, acolo, vis-a-vis, peste Nistru de la Soroca, până în luna noiembrie am mers pas cu pas 100 de km, 100 de km de frontieră moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean au fost preliminar marcate.

Europa Liberă: Deci, e limpede, negocierile, în opinia dv., vor continua şi vor continua în mod firesc şi normal.

Andrei Popov: Categoric. Şi nu trebuie să isterizăm lumea, nu trebuie să escaladăm situaţia. Trebuie să comunicăm, dar cu demnitate, corectitudine şi în manieră europeană. Aşa am făcut nu numai cu ucraina, aşa am făcut cu România, şi avem rezultate foarte bune.

Europa Liberă: Domnule Popov, vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă.
XS
SM
MD
LG