Linkuri accesibilitate

Atunci cînd scoţi din cutia poştală şomoiaguri de fluturaşi cu mesaje foarte diferite, informarea se transformă în derută pentru mulţi cetăţeni simpli.


Am citit deunăzi articolul despre fluturaşii electorali semnat de Anatol Petrencu, fruntaş al MAE. Autorul se arată nedumerit de un reportaj al Televiziunii Naţionale ai cărui protagonişti erau dezgustaţi de fluturaşii electorali din cutiile lor poştale şi considerau că hîrtia aceea ar fi fost mai utilă la editarea unor cărţi.
În replică, Anatol Petrencu ia apărarea fluturaşilor electorali şi vorbeşte despre utilitatea lor. Liderul MAE ne lămureşte că fluturaşii electorali sînt de fapt programe ale partidelor şi au menirea să-l informeze pe alegător. Anatol Petrencu ne îndeamnă să adunăm aceste materiale electorale, să le studiem, să le păstrăm în mape speciale, după care să urmărim, zi cu zi, cum partidele îşi îndeplinesc promisiunile.

„Numai astfel ne putem maturiza, numai aşa putem progresa. Tot aşa cum nu sînt citite materialele electorale, nu sînt citite nici cărţile” conchide liderul MAE.

Ce să spun? S-ar putea dl Petrencu să aibă dreptate pînă la un punct. Da, fluturaşii electorali sînt un mijloc de informare a alegătorilor şi au, prin urmare, o utilitate. Numai că atunci cînd scoţi din cutia poştală şomoiaguri de fluturaşi cu mesaje foarte diferite sau identice informarea se poate transforma în derută pentru mulţi cetăţeni simpli. Păi, cine mai are azi puterea şi timp liber pentru a studia pe îndelete mormanele de hîrtie colorată din cutiile poştale? Cine mai pregăteşte pentru ele mape speciale?

Aversiunea pe care fluturaşii electorali o provoacă acum multor concetăţeni de-ai noştri e rodul activităţii nesatisfăcătoare a clasei politice autohtone din epoca independenţei. Da, a fost o vreme cînd oamenii citeau fluturaşii cu interes. Cu trecerea anilor, multe din promisiunile conţinute în fluturaşii electorali s-au transformat în baloane de săpun, în apă de ploaie. De aceea, acum foarte mulţi dintre cunoscuţii mei au convingerea că fluturaşii coloraţi cu chipurile politicienilor sînt o momeală pentru nătăfleţi. E ca şi cum ai ademeni un copil cu o jucărie zornăitoare, pictată în culori vii.

Pe deasupra, cred că pentru oameni contează mai mult faptele decît fluturaşii cu promisiuni. Şi nici un fluturaş electoral nu va putea înlocui comunicarea vie, directă, dintre alegător şi candidatul la funcţie. Şi supoziţia lui Anatol Petrencu, aceea că materialele electorale nu sînt citite ca şi cărţile, mi se pare exagerată. Eu unul nu aş compara cartea cu fluturaşul electoral.
XS
SM
MD
LG