Linkuri accesibilitate

Negocierile la momentul de faţă sînt mai curînd o afacere între elite căreia îi lipseşte transparenţa şi implicarea publicului larg

Oamenii de-o parte şi de alta a rîului Nistru sînt departe de-a înţelege nevoia de reconciliere a celor două comunităţi. Chiar dacă conflictul le produce un disconfort mare, oamenii încearcă să-l depăşească alegînd să migreze sau să nu se implice în viaţa politică – sînt principalele teze ale unei cercetări antropologice, “Criza transnistreană - dimensiunea umană”, realizată de experţi de la un centru de cercetări specializat pe Orientul Apropiat de la Kiev.
Libertatea de mişcare este o grijă imensă atît pentru moldoveni, cît şi pentru transnistreni şi este principalul lucru care divizează cele două populaţii, şi pe de altă parte reduce posibilităţile de-a ajunge la o înţelegere reciprocă, constată studiul. În acelaşi timp, „comunicarea dintre malurile Nistrului e totuşi redusă – spune Igor Semivolos unul dintre autorii studiului. Oamenii călătoresc pe alt mal mai mult din strictă necesitate.

Un schimb informaţional serios absentează. Oamenii nu ştiu situaţia reală a celorlalţi, nu vor să ştie, şi, mai mult, sînt captivii unor mituri colective apărute înaintea conflictului”. Printre problemele care întăresc barierele în comunicare dintre cele două părţi sînt pomenite discursul care instigă la ură şi retorica negativă a unor medii de informare.

Cercetarea mai remarcă lipsa de încredere între cele două comunităţi şi lipsa unor valori comune, necesare pentru construirea unui viitor comun. Sporirea măsurilor de încredere pe care se bazează actuala guvernare este la părerea cercetătorilor ineficientă dacă nu este susţinută de oamenii simpli. “Cu toate acestea, o mare parte a responsabilităţii îi aparţine Moldovei. Şi eforturile recente ale guvernul în vederea întăririi încrederii sînt importante şi necesare. ” – constată Igor Semivolos.

În ce priveşte scenariile de soluţionare a conflictului, cercetătorii sînt de părerea că soluţia nu e doar în mîinile elitelor politice.“E o viziune răspîndită asupra acestui conflict, văzut ca o confruntare între două elite, două grupări. Prin urmare, se consideră că soluţionarea conflictului e posibilă prin simpla înţelegere între aceste două elite. În realitate, această viziune îndepărtează aplanarea conflictului. Vorba e că există diferenţe culturale între cele două părţi, diferenţe care se accentuează în timp. Fără conştientizarea acestor diferenţe e foarte greu să găseşti un compromis ” – este de părere Igor Semivolos.

Cheia pentru rezolvarea conflictului, pe care însă nu o ia în calcul niciuna din părţile implicate în negociere la acest moment, după cum au ţinut să precizeze autorii, ar fi reconcilierea. Aceasta însă, la părerea autorilor studiului, ar fi imposibilă fără o discuţie publică deschisă pe teme ca naţionalism versus construirea unei naţiuni sau politici de limbă. O greşeală a politicienilor ar fi şi convingerea că ar putea reglementa situaţia de conflict singuri sau punînd presiune asupra actorilor internaţionali, fără societatea civilă. Negocierile la momentul de faţă sînt mai curînd o afacere între elite căreia îi lipseşte transparenţa şi implicarea publicului larg, concluzionează cercetătorii antropologi de la Kiev.
XS
SM
MD
LG