Iurie Gotişan: „Datoria publică externă administrată de Guvern şi cea de unităţile monetare, mă refer la instituţiile financiare şi bancare, arată mai mult decât satisfăcătoare, în pofida speculaţiilor pe marginea acestui subiect, chiar dacă a înregistrat o creştere relativă în 2009 şi în prima jumătate a lui 2010. Mărimea acesteiea este actualmente de 1,1 miliarde de dolari.”
Europa Liberă: Cel mai mult a crescut, însă, datoria de stat, care într-un singur an s-a majorat cu 42 la sută. Probabil, aceste statistici au şi alimentat speculaţiile despre care vorbiţi.
Iurie Gotişan: „Bine, aici trebuie să facem o distincţie. Deoarece avem datorie publică de stat, care în mare parte este administrată de Banca Naţională, şi anume aceasta a crescut. Şi datoria totală externă, care cumulează atât arieratele guvernamentale, cât şi cele neguvernamentale. Aici mă refer la împrumuturile de pe extern, contractate şi de sectorul privat. Sigur, datoria de stat externă s-a majorat cu peste 40 la sută. Însă în mare parte, creşterea acesteiea a fost condiţionată de afluxul de credite în ţară atât de la instituţiile financiare internaţionale, cât şi de la alţi creditori instituţionali, care în ianuarie-octombrie 2010 a constituit aproape 180 milioane de dolari. Totuşi, raportată la nivelul Produsului Intern Brut, datoria externă de stat constituie puţin peste 20 la sută, fiind la un nivel destul de acceptabil. Mai mult ca atât: volumul actual al datoriei externe totale este comparabil cu cel de la sfârşitul lui 2009. Ba chiar ceva mai mic. În plus, plăţile pentru datoria externă în perioada de referinţă au fost rambursate sută la sută către creditorii externi.”
Europa Liberă: Argumentul principal al fostei guvernări este, că pe vremea acesteea datoria externă administrată de Guvern nu a crescut, ci, dimpotrivă, a fost redusă substanţial.
Iurie Gotişan: „Eu cred că prea mult se dramatizează acest subiect. După cum am menţionat anterior, principal generator de creştere a datoriei externe l-a constituit acordul cu instituţiile financiare internaţionale. Pe durata acestui an de zile am fost martorii unei deschideri fără precedent din partea creditorilor internaţionali, iar asta este un lucru foarte bun, pe motiv că oferă mai multă credibilitate şi pentru investitorii străini, care vor să-şi plaseze banii. Or, această deschidere din partea instituţiilor creditoare internaţionale faţă de fosta guvernare nu a fost atât de mare. Pe de altă parte această acumulare de datorii aparent este un fenomen mondial, care a luat amploare ca urmare a crizei economice sau financiare mondiale. Ţările care se confruntă acum cu probleme derivate din datoria externă şi implicit presiuni bugetare pentru deservirea acestei datorii, au datorii mult mai mare de 100 de procente din Produsul Intern Brut, comparativ cu cea pe care o are Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cei care critică actualul acord de colaborare al Republicii Moldova cu FMI, spun că aceste împrumuturi ar putea să reducă din competitivitatea externă a ţării.
Iurie Gotişan: „Bine, până la urmă datoria externă nu este chiar cel mai relevant indicator, care ar avea tangenţe directe cu competitivitatea externă a ţării. Mai ales că sunt state care au datorii mult mai mari decât Republica Moldova raportate la Produsul Intern Brut. Aici mă refer la Grecia, Spania, sau mai recent România. Bineînţeles că ar exista nişte limite critice, până unde datoria externă ar provoca o potenţială criză economică şi ar agrava, eu ştiu, competitivitatea externă a ţării. Dar o nouă tranşă de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, sau Banca Mondială va veni abia după alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie. Actuala situaţie, cred eu, îi permite Republicii Moldova să ia noi tranşe de împrumut, pentru că are suficientă capacitate să întoarcă aceşti bani, fără să trebuiască să-şi strângă cureaua prea tare.”
