Linkuri accesibilitate

De ce blochează opoziția proiectul noii legi a educației?


Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Un proiect de modernizare a sistemului de învățîmînt cu cîteva puncte vulnerabile

Legea educatiei, blocata de opozitia din Romania de mai bine de sase luni in Parlament, respinsa de Curtea Constitutionale pe motive de procedura are
prevederi care ar putea duce la modernizarea educatiei, dar si citeva puncte vulnerabile. Prima modificare si care ar putea deveni problematica in viitor se
refera la schimbarea structurii invatamintului preuniversitar: gimanziu devine de 5 ani, iar liceul de doar 3, potrivit propunerilor guvernului. Altfel spus
bacalaureatul se va da dupa trei ani de liceu, in conditiile in care legea nu face departajari intre liceele teoretice, cele unde elevii se pregatesc in genere sa dea la facultate si care ar fi trebuit sa ramina de minim patru ani, dupa modelul occidental si liceele industriale, care ofera specializari practice.

O alta chestiune care a nascut divergente intre putere si opozitie se refera la cit conteaza pondrea portofoliului fiecarui elev la admiterea in liceu, mai clar cit de mult conteaza rezultatele din gimnaziu: partidele din arcul guvernamental au prevazut 70 la suta, in vreme ce formatiunile din opozitie doar 50 la suta.

Prevederea care a nascut insa cele mai aprige luari de pozitie este si cea care conteaza cel mai mult pentru UDMR, Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania, fiindca propune predarea istoriei si geografiei Romaniei in limbile minoritatilor. Pentru maghiari este mai ales o chestiune simbolica, in vreme ce atit pentru liberali, cit si pentru socialisti este un atentat la cultura nationala. Cele doua partide aflate in opozitie se intreaba cu o retorica nationalista, demna de anii 90, cum s-ar putea concepe traducerea lui Stefan cel Mare in maghiara. Nationalistii nu-si dau seama probabil ca exista deja carti despre istoria Romaniei scrise in alte limbi, inclusiv, sau mai ales in maghiara. Acceptarea manualelor de istorie si geografie a Romaniei in limbile minoritatilor ar fi un pas inainte chiar pentru mentalitatea politicienilor autohtoni.

In afara de aceasta prevedere destinata aliatilor maghiari aflati la guvernare, mai exista o prevedere care deranjaza atit parlamentarii, cit si grupurile de interese din universitati. Noua lege prevede desemnarea rectorului universitatilor prin scrutin universal si concurs managerial. In acest fel ministrul roman al educatiei ar vrea sa demonteze clanurile familiale care domina viata universitara. Exista un lobby extrem de intens pentru pastrarea alegerilor colegiale care se fac acum in universitati pe baza de grupuri de interese si clanuri de rudenie. Presiunile vin atit prin liderii de sindicat, cit si prin parlamentarii care au pozitii universitare sau chiar sefii partidelor din opozitie.
XS
SM
MD
LG