Linkuri accesibilitate

Victor Chirilă: „Viitoarea zonă de comerţ liber între Uniunea Europeană şi Republica Moldova este o oportunitate pentru ambele maluri ale Nistrului”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem cu ştirile. Paul Hodorogea trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Guvernul de la Chişinău a adoptat o hotărâre privind restabilirea legăturii telefonice fixe directe între cele două maluri ale Nistrului. Potrivit deciziei, agenţii economici din regiunea transnistreană din domeniul comunicaţiilor vor putea să obţină certificate de înregistrare la Camera Întregistrării de stat a Republicii Moldova şi să obţină licenţa de activitate. Dorin Recean, viceministru al Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, a precizat că decizia prevede facilităţi pentru înregistrarea operatorilor transnistreni şi interconectarea acestora în spaţiul economic de telecomunicaţii din dreapta Nistrului. El a adăugat că punerea în practică a acestei decizii va ietfini substanţial costul apelurilor telefonice între cele două maluri ale Nistrului, iar calitatea serviciilor va creşte. Legătura telefonică directă a fost sistată în urma cu 7 ani, după ce Republica Moldova a adoptat un nou plan de numerotare, conform standardelor internaţionale. Tiraspolul a spus că resusele ce i s-au oferit prin noul sistem sunt insuficiente şi a adoptat un plan propriu de numerotare telefonică.

Premieul Vladimir Filat a declarat că Republica Moldova va depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană în anul 2011. Filat a spus că, deşi Moldova a înregistrat în ultimul timp progrese în promovarea reformelor şi aplicarea standardelor europene, depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană este prima dintr-un şir de etape pe care Moldova trebuie să le parcurgă.

Comisia Europeana a majorat cu 80% cota de import a vinurilor moldovenesti pentru anul 2011. Astfel, Moldova ar putea exporta în ţările Uniunii Europene 1 milion si jumătate de decalitri în 2011. Decizia urmează să fie validată de Parlamentul European si Consiliul Uniunii.

Emisiunile televiziunii române TVR1 vor putea fi urmărite din nou în Republica Moldova, după o întrerupere de trei ani. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis că retransmisia se va face prin intermediul postului privat „2 Plus”. Acesta a preluat în 2007 licenţa retrasă televiziunii române. Anunţul a fost salutat de ambasada României la Chişinău.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a anunţat începutul desecretizării persecuţiilor politice din perioada sovietică, prin transferarea a 5000 de dosare de la Serviciul de Informaţii şi Securitate la Arhiva Naţională. La o ceremonie de preluare a documentelor, la Chişinău, Ghimpu a spus că aceeaşi cale o vor lua alte zeci de mii dosare ale persoanelor care au fost urmărite şi au avut de suferit în vremea dictaturii comuniste. Primele 5 mii de dosare viziează persoanele supuse represiunilor politice în anii 1920-1951. Mihai Ghimpu a declarat că necesitatea transferării dosareor este dictată şi de faptul că numărul lor scade în fiecare an, din 1990 pînă în prezent fiind distruse aproximativ 16 mii de dosare şi peste 14 mii de cartoteci.

România şi Republica Moldova au semnat tratatul cu privire la regimul frontierei de stat. Documentul a fost semnat la Bucureşti, în marginea summitului Dunării, de către premierul moldovean Vlad Filat şi ministrul român de externe Teodor Baconschi. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a salutat decizia autorităţilor de la Bucureşti şi Chişinău de a semna tratatul drept „ un excelent exemplu de cooperare regională”. Pe de altă parte, ministerul rus de externe a remarcat că trataul este unul tehnic şi nu reprezintă o recunoaştere directă a frontierei dintre cele două state. Un purtător de cuvânt al diplomaţiei ruse a spus că acest document, citez, „este doar un prim pas pe calea dificilă a formalizării unor relaţii, în baza principiului egalităţii, între două state independente şi suverane” şi că „o asemenea evoluţie ar crea un fundal pozitiv pentru rezolvarea problemei transnistrene”, citat închis.

Capitala sud-koreeană Seul a găzdit reuniunea liderilor celor mai mari 20 economii ale lumii, care au discutat despre modalităţile de evitare a unui aşa-numit razboi al valutelor şi eventuale acţiuni comune pentru reducerea dezechilibrelor comerciale. Într-un discurs rostit înainte de summit, preşedintele Statelor Unite Barak Obama a chemat liderii internaţionali să treacă peste neînţelegeri şi să colaboreze pentru o refacere mai rapidă a economiei globale. Statele Unite si Uniunea Europeana critică China comunista că menţine rata de schimb a monedei naţionale în mod artificial la niveluri scăzute pentru a păstra ieftine exporturile sale. In schimb, China şi alte ţări au criticat decizia Statelor Unite de a suplimenta cu 600 de miliarde de dolari sprijinul acordat economiei americane. Un eşec al summitului ar putea avea consecinte grave asupra economiilor lumii, considera expertii internationali.

Observatorii OSCE şi cei ai Consiliului Europei la alegerile parlamentare din 7 noiembrie din Azerbaijan au anunţat că autorităţile de la Baku nu au reuşit să facă progrese substanţiale în organizarea scrutinului şi că procesul electoral a fost marcat de „limitări ale libertăţii presei şi a libertăţii de întrunire”, ca şi de iregularităţi „semnificative” în ziua votului. Partidul preşedintelui Ilham Aliev a cîştigat peste 70 % din mandate în Parlamentul de 125 de locuri de la Baku. Celelelte mandate au fost cîştigate de candidaşi independenţi loiali preşedintelui Aliev. Nici un partid de opozitie nu a cîştigat vreun mandat.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reprezentanţii celor mai importante întreprinderi ale regiunii transnistrene au participat recent la Odesa la un seminar pe tema viitoarei zone de comerţ liber şi aprofundat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. La discuţii au participat şi reprezentaţi ai unor companii moldoveneşti, oficialităţi de la Chişinău şi reprezentanţi ai administraţiei transnistrene, precum şi membri ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova. Despre interesul părţii transnistrene faţă de perspectiva liberalizării comerţului cu Uniunea Europeană l-am întrebat pe invitatul ediţiei de astăzi, unul dintre organizatorii evenimentului de la Odesa, direcotrul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Moldova, Victor Chirilă.

Victor Chirilă
Victor Chirilă
: „Într-adevăr, am avut reprezentanţi importanţi ai mediului de afaceri din regiunea transnistreană. Şi aici voi menţiona „Tirotex”, Combinatul metalurgic de la Râbniţa, de asemenea, Compania „Kvint”. De asemenea au fost şi reprezentanţi ai aşa-ziselor ministere de economie şi de externe din regiune. Lucrul acesta ne face să credem că există din partea reprezentanţilor administraţiei tiraspolene şi a mediului de afaceri din regiune un interes pentru o mai mare deschidere. Probabil, acest interes este determinat forţat şi de circumstanţele economice, de problemele economice, cu care se confruntă actualmente regiunea, dar şi de contextul regional. Există un interes şi o atenţie tot mai mare pentru această regiune din partea unor importanţi actori, precum Rusia şi Germania. Uniunea Europeană îşi intensifică prezenţa în regiune şi lucrul acesta nu este neglijat de către reprezentanţii regiunii transnistrene. Dânşii la fel vor să profite de investiţiile Uniunii Europene, de oportunităţile comerciale, pe care le oferă Uniunea Europeană pentru a depăşi actuala criză, cu care se confruntă regiunea. Există probleme sociale care nu pot, în cele din urmă, fi rezolvate fără o asistenţă impunătoare din partea actorilor internaţionali. Şi mă refer, în special, la Uniunea Europeană, care deja a alocat sume pentru proiecte sociale, dedicate regiunii transnistrene.”

Europa Liberă: Reprezentanţii Tiraspolului tot timpul s-au plâns că Chişinăul ar impune o blocadă Transnistriei, că ar încerca s-o izoleze economic, ş.a.m.d. A apărut această temă în discuţiile de la Odesa? În contextul liberalizării comerţului cu Uniunea Europeană?

Victor Chirilă: „Trebuie să vă spun, că la evenimentul carea a avut loc la Odesa nu a răsunat, nu a fost rostit cuvântul blocadă. În acelaşi timp, reprezentanţii mediului de afaceri din Tiraspol şi-au expus nemulţumirea vis-a-vis de controlul vamal, dublul control vamal pe care trebuie să-l treacă mărfurile transnistrene pentru a fi exportate, în special pe pieţele externe. Mai întâi controlul vamal al autorităţilor constituţionale de la Chişinău, apoi controlul vamal al autorităţilor din regiunea transnistreană. Lucrul acesta, în viziunea lor, implică mari cheltuieli. De asemenea, au fost exprimate nemulţumiri vis-a-vis de condiţiile impuse de Chişinău cu privire la punctele vamale, prin care pot fi exportate mărfurile produse în regiunea transnistreană. Dar cuvântul blocadă nu a răsunat. Dimpotrivă, aceste remarci, puţin critice, au fost făcute în ideea de a sensibiliza atât autorităţile de la Chişinău, cât şi partenerii externi pentru a găsi nişte soluţii de compromis între Tiraspol şi Chişinău cu privire la aceste doleanţe. Şi cred că această schimbare de tonalitate, şi această schimbare de accente în luările de poziţie a transnistrenilor este într-o anumită măsură încurajatoare. Eu cred că este un semnal firav că în viitor se pot atinge nişte compromisuri, se pot găsi nişte soluţii la aceste probleme, care, într-adevăr, împiedică o dezvoltare armonioasă a relaţiilor comerciale atât între Tiraspol şi Chişinău, dar şi regiunea transnistreană şi restul lumii. Probabil că va fi nevoie de discuţii, va fi nevoie de expertiză externă pentru a găsi nişte soluţii convenabile ambelor părţi.”

Europa Liberă: Viitoarea zonă de comerţi liber dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care, potrivit unor estimări, ar putea să devină realitate în următorii trei-cinci ani, ar putea fi una din soluţiile actualelor probleme ale întreprinderilor din Transnistria?

Victor Chirilă: „De fapt, crearea zonei de comerţ liber aprofundată şi cuprinzătoare între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost şi subiectul cheie al acestei reuniuni. A fost un subiect, care urma să provoace discuţii mult mai ample cu privire la actualele relaţii comercial-economice între regiunea transnistreană şi malul drept al Republicii Moldova, cu privire la relaţiile economice dintre regiunea transnistreană şi partenerii externi, în special Uniunea Europeană. Şi acest lucru a fost atins de noi. A fost atins pentru că am avut, într-adevăr, discuţii vii, discuţii interesante între reprezentanţii regiunii transnistrene şi reprezentanţii autorităţilor constituţionale de la Chişinău. Asupra oportunităţilor, pe care le oferă acestă viitoare zonă de comerţ liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, asupra obstacolelor, care stau în calea comună pentru a avea o astfel de zonă, pentru a beneficia de acele avantaje, pe care le va oferi ţării noastre această zonă de comerţ liber. Şi, de asemenea, a fost remarcată, în special de reprezentanţii transnistreni, decalajul de pregătire a malului drept şi a malului stâng pentru a face faţă unei astfel de zone de comerţ liber cu Uniunea Europeană. S-a remarcat, de exemplu, de către reprezentanţii regiunii transnistrene că Republica Moldova este mult mai pregătită pentru a demara astfel de discuţii cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană şi partenerii noştri externi investesc mai mult în modernizarea infrastructurii, în modernizarea echipamentului întreprinderilor moldoveneşti, în dezvoltarea infrastructurii drumurilor, etc., în implementarea standardelor europene în economia Republicii Moldova. Lucrurile acestea, însă, nu se întâmplă în regiunea transnistreană şi vreau să spun că câţiva interlocutori din regiunea transnistreană au remarcat acest decalaj şi chiar au făcut acest lucru cu o tonalitate de îngrijorare, pentru că infrastructura Transnistriei rămâne în continuare nedezvoltată, ea se deterioreză, nu se fac investiţii majore pentru a o reabilita. Nu mai vorbesc de modernizare, echipamentul întreprinderilor este unul învechit, iarăşi nu se fac investiţii. De asemenea, a fost remarcată cu anumită dooză de criticism imposibilitatea de a lua credite de la băncile moldoveneşti. Au fost, înţeleg, şi încercări de a beneficia de aceste credite din parte băncilor moldoveneşti de pe malul drept al Nistrului în trecut, dar li s-a refuzat. Probabil, contextul politic intern era altfel. Să sperăm că lucrurile acestea se vor schimba în viitor. Dar au fost, spun încă odată, foarte multe lucruri, care trebuiesc analizate atent, pentru că în cazul discuţiilor noastre cu regiunea transnistreană contează nu atât forma exterioară a mesajelor, cât şi, în special, foarte mult, tonalitatea cu care aceste mesaje sunt trimise şi îngrijorările care sunt formulate în cadrul acestor discuţii. Şi cred că din aceste perspective, pentru mine personal a fost, în mai multe privinţe, o revelaţie acest eveniment. O revelaţie în sensul detectării unor schimbări de accente, unor schimbări de poziţii, care, probabil, în viitor, dacă şi situaţia internă din Republica Moldova va fi benefică şi în special cea regională şi internaţională, cred că se vor transforma în nişte tendinţe puternice, care ne vor facilita soluţionarea politică a conflictului.”

Europa Liberă: Înţeleg, că la reuniunea de la Odesa s-au formulat şi nişte recomandări pentru grupul de experţi, dedicat problemelor economice şi măsurilor de încredere pentru cele două maluri ale Nistrului?

Victor Chirilă: „Recomandarea de bază, care a fost făcută de participanţii la masa rotundă de la Odesa este că această viitoare zonă de comerţ liber între Uniunea Europeană şi Republica Moldova prezintă o oportunitate, în sensul intensificării relaţiilor comerciale, economice între ambele maluri ale Nistrului. Reprezintă o oportunitate, o şansă pentru a depăşi, a rezolva obstacolele existente, pentru a ajuta regiunea transnistreană să depăşească decalajul de dezvoltare, care devine tot mai pronunţat între ambele maluri ale Nistrului, astfel încât şi regiunea transnistreană, împreună cu restul Republicii Moldova să negocieze, să fie implicată în negocierile asupra viitorului acord de asociere, de ce nu? Şi mă refer în cazul dat asupra acordului cu privire la zona de liber schimb, aprofundată şi cuprinzătoare între Moldova şi Uniunea Europeană. Cred că fără participarea regiunii transnistrene la crearea acestei zone de comerţ liber ne va fi greu să satisfacem acele angajamente, acele reforme, care vor fi solicitate din partea Uniunii Europene. Personal, cred că participarea reprezentanţilor transnistreni, implicarea lor în viitoarele negocieri este o condiţie indispensabilă pentru ca Republica Moldova, într-adevăr, să fie capabilă să pună bazele unei astfel de zone în viitor. Am o mare doză de scepticism în ceea ce priveşte disponibilitatea Uniunii Europene de a crea o zonă de comerţ liber cu doar o parte din teritoriul Republicii Moldova. Cred că acest lucru nu va fi pe placul unor anumite state din Uniunea Europeană şi dacă se va întâmpla o astfel de evoluţie, cred că acest lucru va afecta extrem de negativ dezvoltarea economică şi socială a regiunii transnistrene. Or, acest lucru nu trebuie de admis, pentru că, încă o dată repet, această zonă de comerţ liber este o oportunitate de a angaja într-un dialog cuprinzător, serios regiunea transnistreană.”

Radu Benea: opinia lui Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Republica Moldova, oaspetele ediţiei de astăzi.

Să adăugăm că în prezent, potrivit datelor oficiale, cel mai mare partener comercial al regiunii transnistrene, dacă se poate spune aşa, este Republica Moldova. O treime din exporturile Transnistriei ajung pe malul drept al Nistrului. Urmează apoi Uniunea Europeană cu o cotă de aproape 30 la sută. Principalele ţări de destinaţie din Uniunea Europeană sunt Italia, România, Germania, Polonia şi Franţa. După Uniunea Europeană, pe locul trei în acest top se află Federaţia Rusă, care absoarbe aproximativ 20 la sută din exporturile transnistrene.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Europa Liberă a încercat să afle dacă locuitorii de rând ai regiunii transnistrene cred că Transnistria ar trebui să facă parte din viitoarea zonă de comerţ liber cu Uniunea Europeană.

Universitatea din Tiraspol
„Nu ne ajută la nimic, pentru că întreprinderile noastre nu fac faţă concurenţei occidentale”.

„Transnistria trebuie să lupte pentru independenţă, să se dezvolte ca stat în mod separat de Moldova şi de Ucraina”.

„Cu cât mai mult vom lucra cu Moldova, cu atât mai multe procente va trebui să le plătim. Vom rămâne fără bani, fără nimic. Deci, dacă avem statul nostru, trebuie să fim independenţi”.

„Faptul că întreprinderile noastre sunt înregistrate la Chişinău deja pentru noi este un ajutor. Dar eu cred că nu trebuie să încetăm să căutăm şi alte soluţii, să nu depindem nici de Moldova, nici de nimeni. Să putem face comerţ direct cu străinătatea, fără intermediari”.

„Eu vred că ne este folos. Dacă lucrează întreprinderile, toată lumea o duce bine, şi bugetarii şi pensionarii. Nu lucrează – cu toţii o ducem prost”.

„În general, întreprinderile puternice şi stabile sunt înregistrate în Moldova. Cred că vor şi momente pozitive, pentru că altfel nu ne vom putea dezvolta. Oricum va trebui să ne supunem unor legi”.


Radu Benea: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG