Linkuri accesibilitate

„Arta degenerată” în actualitate. Pe marginea unei expoziții germane.


Expoziția de la Neues Museum Berlin

Expoziția de la Neues Museum Berlin

Un eveniment: descoperirea a 11 sculpturi în bronz și ceramică, inspirate din arta primitivă, calificate de regimul nazist drept „artă degenerată”.


Descoperirea la Berlin, în ruinele unei clădiri bombardate în timpul celui de-al doilea război mondial, a 11 sculpturi în bronz și ceramică, inspirate din arta primitivă și care au fost expuse în 1937 în expoziția de propagandă nazistă ilustrînd așa-numita „artă degenerată”, constituie un eveniment major cultural în aceste zile.
Ruinele de pe Knigstrasse, Berlin (1946)


Anunțul descoperii a fost făcut de Fundația pentru moștenirea culturală a Prusiei, iar cele 11 opere de artă sînt expuse, începînd de ieri, în Neues Museum din Berlin, într-o expoziție însoțită de o publicație care reface istoria sculpturilor în cauză. Potrivit documentației, operele aparțin artiștilor Otto Baum, Marg Moll, Edwin Scharff, Otto Freundlich (artist ucis în lagărul de la Majdanek, în 1943), Gustav Heinrich Wolff, Naum Slutzky și Karl Knappe, autorii a trei dintre piese nefiind încă identificați.

Sculptură de Naum Slutzky
Reapariția acestor lucrări considerate a fi fost pierdute sau distruse în cursul războiului readuce în lumină cercetările intense ce se desfășoară de mai bine de un deceniu pentru documentarea și clarificarea politicii de nazificare a artei în anii ’30 ai secolului trecut. O activitate în care sînt angajate mai multe nuclee de cercetare din Germania, Marea Britanie și Statele Unite, cel mai important fiind Centrul specializat, constituit în cadrul Institutului de Istorie a Artei de la Universitatea Liberă din Berlin.

Cercetătorii săi s-au străduit să reconstituie destinul celor peste 21 de mii de opere de artă, între care picturi, sculpturi, fotografii, dar și lucrări muzicale, calificare de propaganda nazistă ca „artă degenerată” și confiscate metodic din colecțiile private și muzeele germane, începînd din 1937. Centrul de la Universitatea din Berlin, creat în 2002, și-a concentrat activitatea pe studiul politicii culturale a regimului nazist, studiind colecțiile de artă din epocă, soarta artiștilor vizați de politica lui Hitler și consecințele confiscării lucrărilor de artă, toate documentate în arhivele Ministerului propagandei, condus de Goebbels și de diverse inventare ale muzeelor. Un prim rezultat remarcabil a fost lansarea unui site internet cu o bază de date a lucrărilor confiscate sau jefuite de naziști din muzee și de la particulari, cu predilecție evrei.
„Dansatoarea” lui Marg Moll


Cercetările au fost facilitate de redescoperirea, în 1997, la Londra, a listei complete a celor 16 558 de opere „degenerate ” repertoriate de Institutul german al Propagandei Culturale și Economice. Lista completă, realizată cu rigoarea proprie germanilor, ar data din 1941 și a fost compusă din două volume. Inventarele au fost clasate pe localități, repertoriate alfabetic, urmînd, în aceeași ordine, numele artiștilor, titlul și genul de opere de artă, iar în cazul vînzării lor, numele negustorului și uneori și suma obținută din tranzacție.] Dacă primul volum era cunoscut, grație unor copii ale listelor păstrate în arhivele berlineze, informațiile celui de-al doilea, inventare însumînd 480 de pagini dactilografiate, au constituit o revelație și ulterior o bază de cercetare importantă.

După ce în iulie 1937 la Munchen, în prezența lui Hitler, era inaugurată o mare expoziție de „Entartete Art/Artă degenerată”, vizitată de peste două milioane de germani, alte mii de lucrări de artă au continuat să fie confiscate. In 1938, Goebbels își exprima intenția de a „face niște bani din acestă adunătură de gunoaie” și 125 de picturi și sculpturi erau duse la Lucerna, în Elveția, pentru a fi scoase la licitație. Intre „gunoaiele” care i-au adus lui Goebbels 500 de mii de franci elvețieni, se aflau lucrări, de Braque, Chagall, Otto Dix, Gaugain, Van Gogh, Grosz, Klee, Kokoschka, Modiliani etc.

Sculptorii germani la expoziția „Entarte Art”, Munchen,1937
Curînd, cîteva mii de lucrări ale unor autori mai puțin cunoscuți, aveau să fie și ele comercializate prin intermediul a patru negustori și case de licitație selecționate din numeroase oferte adresate Ministerului German al Propagandei. Una din ele, venite din Marea Britanie, afirma „sîntem probabil singura întreprindere engleză care nu le-a arătat niciodată clienților lucrări degenerate, dat fiind dezgustul profund pe care îl resimțim față de o mișcare artistică atît vulgară și indecentă”. Dezgustul nu i-a împiedicat desigur să-și ofere serviciile Reich-ului...

In conformitate cu dispozițiile naziste, în 1939, aproape 5000 de lucrări, 1000 de picturi și sculpturi și 1800 de desene, acuarele și gravuri, scoase în curtea unei cazărmi a pompierilor berlinezi, au fost arse, dispărînd astfel pentru eternitate. Descoperirile anunțate acum la Berlin sînt cu atît mai importante, atît din punct de vedere artistic, cît și pentru a ține trează memoria barbariei.
XS
SM
MD
LG