Linkuri accesibilitate

Importanţa elaborării unui plan comun de dezvoltare durabilă a zonelor riverane Prutului sub aspect ecologic, urbanistic şi economic.


10 noiembrie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Conferința pentru dezvoltarea zonei riverane a Prutului.

Dan Ionescu: O conferinţă, care s-a încheiat astăzi la Chişinău, şi-a concentrat atenţia asupra perspectivelor de dezvoltare a zonei străbătute de râul Prut, râu care delimitează o bună parte a frontierei dintre cele două state învecinate. Amănunte de la Lina Grîu.

Experţii în domeniul mediului şi amenajării teritoriului din Republica Moldova şi România au identificat, în cadrul unei conferinţe privind dezvoltarea durabilă a zonei riverane râului Prut, lucrările căreiea s-au încheiat astăzi la Chişinău, mai multe căi de cooperare bilaterală, inclusiv în vederea transformării râului Prut într-un râu navigabil. Responsabili din Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului de la Chişinău şi cei de la Ministerul Lucrărilor Publice şi Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului de la Bucureşti au semnalat necesitatea corelării eforturilor celor două state pentru obţinerea finanţării unor proiecte comune de amenajare a localităţilor şi a infrastructurii râului Prut pe linia proiectelor Uniunii Europene, FARE şi TACIS.

Printre preconizatele proiecte comune se numără şi cel de transformare a lacului de acumulare de la barajul Stânca-Costeşti, cu o capacitate de 1,6 miliarde metri cubi, în rezervor de apă potabilă, din care s-ar alimenta localităţile de pe ambele maluri ale Prutului. Va fi creat un grup de lucru guvernamental mixt de supraveghere şi coordonare a exploatării acumulării Stânca-Costeşti. Având în vedere recentul litigiu în jurul Hidrocentralei de la Costeşti, când judecătoria Bălţi a decis sechestrarea activelor Centralei în contul unei datorii a acesteiea faţă de o companie transnistreană, participanţii la conferinţă s-au pronunţat pentru interzicerea categorică a înstrăinării sau concesionării Hidrocentralei de la Costeşti, dată fiind importanţa strategică deosebită pe care o are aceasta pentru ambele state.

În context ar fi de menţionat, că Parlamentul a adoptat astăzi, la insistenţa Guvernului, modificări la un şir de legi, prin care este interzisă înstrăinarea sub orice formă a obiectivelor strategice din sectorul energetic, transport, telecomunicaţii şi resurse naturale.

Revenind la conferinţa în problema zonelor riverane râului Prut, să menţionăm că ministrul Mediului şi Amenajării Teritoriului al Republicii Moldova, Ion Răileanu, a subliniat importanţa elaborării unui plan comun de dezvoltare durabilă a zonelor riverane Prutului sub aspect ecologic, urbanistic şi economic. El a spus, că proiectul de amenajare şi dezvoltare a teritoriilor riverane Prutului, elaborat în anul 1993, este depăşit şi nu mai corespunde standardelor europene. În plus, în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană sunt înaintate condiţii privind adoptarea şi implementarea în zonele riverane Prutului a unor programe şi proiecte comune privind dezvoltarea continuă a acestei zone.

Inspectorul de stat al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amănajării Teritoriului din România, Constantin Nicolae Sofroni, a menţionat necesitatea construirii unei reţele de localităţi pe malurile râului Prut, unde s-ar putea practica turismul ecologic. Experţii au identificat căi concrete de cooperare bilaterală, inclusiv în vederea stabilirii şi protejării rezervelor naturale de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi a zonelor cu risc natural. Secretarul general al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din România, Gheorghe Lazea, a precizat că cele două state ar putea realiza cu suport financiar internaţional un şir de proiecte ecologice, care să prevadă monitorizarea factorilor de mediu din zonele riverane Prutului, crearea reţelei comune de gestionare a apelor reziduale, promovarea agriculturii ecologice şi crearea unor perdele forestiere pe malurile Prutului.

Pe parcursul zilei de astăzi, reprezentanţi ai administraţiilor locale din ambele state s-au deplasat în centrele judeţene din zonele riverane Prutului, unde au analizat proiecte concrete de cooperare interjudeţeană, care vor fi implementate de organele administrării de stat şi organizaţii neguvernamentale. Până la sfârşitul anului ministerele implicate în realizarea acestor proiecte din cele două capitale urmează să elaboreze un plan comun de dezvoltare durabilă a zonelor riverane Prutului, menţionând că statele noastre tind spre renaşterea şi consolidarea relaţiilor istorice, culturale şi economice tradiţionale.

Participanţii la conferinţă au menţionat în rezoluţia finală, că acest proiect comun va viza utilizarea durabilă a resurselor de apă şi conservarea calităţii acestora, administrarea complexă a apelor din bazinul hidrologic Prut, precum şi protecţia teritoriilor contra inundaţiilor. Va fi, de asemnea, monitorizat şi tranzitul de deşeuri şi substanţe periculoase prin România şi Republica Moldova. Planul va viza şi construirea unor reţele de transport, comunicaţii şi turism, precum şi activităţi de protecţie a mediului, toate acestea urmând să fie făcute la nivelul standardelor europene, în conformitate cu cerinţele procesului de integrare în structurile europene, în care sunt antrenate cele două state.

Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG