Linkuri accesibilitate

Discursul emfatic-justiţiar ÎN NUMELE POPORULUI a devenit demult aici un truc electoral demagogic, steril.


Remarc cu îngrijorare că peroraţia în numele poporului ia o amploare nemaivăzută în această campanie electorală. Mai mulţi concurenţi electorali, între care şi partide minuscule, liliputane, şi-au luat obiceiul să se asemuiască cu întregul popor sau să se dea drept portavoce a poporului.

„Poporul alege... Poporul doreşte... Poporul s-a săturat de... Poporul nu mai vrea să
...” răsună din toate părţile. Iar pe un fluturaş electoral colorat, pe care l-am scos din cutia poştală, scrie cu convingere: „Noi, partidul X, ştim ce vă doriţi!

Bună treabă! Să înţeleg că partidul X a început deja să ne citească gîndurile? Sînt cumva reprezentanţii acestui partid nişte experţi în telepatie? Cum să ştie ei ce ne dorim, dacă n-am discutat niciodată-n viaţă, nici eu, nici vecinii mei? Din simplă curiozitate, am lecturat tezele din acel fluturaş electoral şi am constatat că partidul sus-pomenit habar nu are ce îmi doresc cu adevărat.

Mărturisesc că eu unul m-am săturat ca de mere pădureţe de concurenţii electorali care mereu invocă poporul, care perorează în numele poporului, care ştiu ce vrea poporul. Am trăit toată viaţa în Republica Moldova, nu pe altă planetă, şi am văzut ce mîncare de peşte e această invocare a poporului. De fapt, discursul emfatic-justiţiar ÎN NUMELE POPORULUI a devenit demult aici un truc electoral demagogic, steril.

Şi, în definitiv, cu ce drept vorbesc aceste partide, fie că sînt mai mari sau mai mici, în numele norodului? Cu ce drept vorbesc reprezentanţii unei forţe politice în numele tuturor? De ce nu spun că EI aleg, că EI doresc, că EI s-au săturat, că EI, nu poporul, consideră oportună o oarecare acţiune? Mi se pare la mintea cocoşului că, chiar şi atunci cînd jinduieşte binele întregului popor, partidul de orice soi vorbeşte în numele unei părţi a societăţii.

Partidul nu poate şti ce vrea poporul, el mai degrabă propune societăţii nişte strategii de dezvoltare care i se par mai oportune. Nu le impune categoric, considerîndu-le perfecte şi jinduite de toată lumea, ci, repet, le propune, lăsîndu-i pe oameni să decidă şi să aleagă.
XS
SM
MD
LG