Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: 9 noiembrie 1989 - ziua căderii Zidului din Berlin


Imagine a zidului de la Berlin

Imagine a zidului de la Berlin

Prăbuşirea zidului a marcat practic sfîrşitul războiului rece şi începutul normalizării postbelice a vechiului continent.


În urmă cu 21 de ani, pe data de 9 noiembrie 1989, a căzut Zidul Berlinului. Zidul a fost nu numai simbolul vizibil al divizării Germaniei, ci şi simbolul care împărţea Europa în două blocuri opuse. Prăbuşirea zidului a marcat practic sfîrşitul războiului rece şi începutul normalizării postbelice a vechiului continent. Revoluţiile din toamna anului 1989 au învins în mai toate ţările est-europene, în care existau regimuri comuniste opresive. Acestea se menţineau la putere graţie poliţiilor politice omniprezente.

În Germania procesul de normalizare a decurs mai rapid, în celelalte ţări tranziţia spre democraţie a fost mai complicată. Unul dintre protagoniştii opoziţiei civice est-germane este Arnold Vaatz, astăzi deputat şi vicepreşedinte al grupului parlamentar creştin-democrat.

Într-un interviu acordat postului naţional de radio, Vaatz, care fusese şi închis, a rememorat clipele trăite în urmă cu 21 de ani: „A fost un sentiment de satisfacţie că am avut norocul să asist la un eveniment, mai bine zis la un şir de evenimente, despre care nu-mi imaginam că îl voi trăi vreodată.“

În interviul acordat postului de radio Deutschlandfunk, Arnold Vaatz a vorbit, pe larg, şi despre moştenirea toxică a arhivelor securităţii est-germane Stasi. În curînd se va încheia procedura legală de investigarea trecutului unor persoane care ocupă funcţii publice.

În cursul verii au fost dezvăluite mai multe cazuri ale unor deputaţi din Landtag-ul (Parlamentul) din Brandenburg care au lucrat pentru Stasi. Cazurile respective au fost pe larg mediatizate şi au redeclanşat discuţia privind necesitatea prelungirii legale a investigaţiilor privind trecutul unor persoane publice. Pe de altă parte, Bundestag-ul (Parlamentul federal german) a propus formarea unei comisii de istorici care să cerceteze biografiile tuturor deputaţilor vest-germani - din 1949 pînă astăzi.

Oficiul federal pentru administrarea arhivelor fostei securităţi est-germane, Stasi, cunoscut şi sub denumirea Oficiul Gauck-Birthler, urmează să fie desfiinţat în anul 2019. După aceea documentele ar urma să fie preluate de către arhiva federală. Actuala şefă a Oficiului, Marianne Birthler, s-a pronunţat de cîteva ori pentru prelungirea mandatului. Anul viitor va fi numit şi un nou director al Oficiului. Acesta probabil va fi şi ultimul al acestei instituţii model pentru celelalte foste ţări comuniste.

În interviul difuzat de Deutschlandfunk, Arnold Vaatz nu a împărtăşit opinia Mariannei Birthler, pronunţîndu-se pentru desfiinţarea Oficiului şi pentru tratarea documentelor Stasi ca orice alte documente păstrate în arhive normale.

Este greu de spus care din cele două direcţii opuse - pe de-o parte sprijinitorii lui Birthler, pe de cealalată parte adepţii soluţiei lui Vaatz - va ieşi învingătoare. Decizia finală se va lua anul viitor. Ultimul cuvînt îl vor avea parlamentarii.
XS
SM
MD
LG